ICCJ. Decizia nr. 1172/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1172/2009
Dosar nr. 145/45/2008
Şedinţa publică din 3 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 124/CA din 23 iunie 2008, Curtea de Apel Iaşi a respins acţiunea reclamantei C.D. formulată în contradictoriu cu pârâţii G.N.M. şi C.G.G.N.M. şi intervenientul în interes propriu, Comisariatul Judeţean Iaşi al G.N.M., a obligat reclamanta să plătească pârâtei suma de 2.080 lei onorariu avocat şi intervenientului suma de 43 lei, taxe de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că prin Decizia 137din 17 octombrie 2006 a comisariatului Regional Suceava al G.N.M., reclamanta a fost numită în funcţia de comisar şef al Comisariatului Judeţean Iaşi al G.N.M.
La data respectivă instituţia funcţiona în temeiul HG nr. 440 din 12 mai 2005 pentru organizarea şi funcţionarea G.N.M.
Reclamanta avea în subordine un număr de 11 comisari de mediu, un consilier juridic, un referent şi un şofer.
Prin Decizia 43 din 14 ianuarie 2008, ca urmare a desfiinţării unor posturi publice, stabilită prin HG 1224/2007 privind organizarea şi funcţionarea G.N.M., în baza Deciziilor 300/2007 şi 302/2007 ale C.G.G.N.M., de aprobare a statului de funcţii şi a structurii organizatorice în noul cadru normativ, pârâta G.N.M. procedează la eliberarea reclamantei din funcţia publică de conducere de comisar şef la Comisariatul Judeţean Iaşi, în conformitate cu prevederile art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) şi alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată.
Ulterior, prin Decizia 80 din 15 ianuarie 2008, aceeaşi pârâtă dispune ca începând cu data deciziei, coordonarea activităţii Comisariatului Judeţean Iaşi să revină numitei C.C., „până la ocuparea prin concurs" a funcţiei publice specifice de conducere.
Instanţa de fond a reţinut că pârâţii G.N.M. şi C.G.G.N.M. în mod corect au procedat la desfiinţarea postului de comisar şef, aferent comisariatului judeţean lipsit de personalitate juridică şi coordonat de Comisariatul regional Suceava - prin Decizia nr. 43 din 14 ianuarie 2008 în litigiu, solicitând avizul A.N.F.P., în vederea organizării unui concurs pentru ocuparea noii funcţii de comisar şef, înfiinţate prin reorganizarea A.N.M., aviz acordat cu adresa din 05 martie 2008.
Împrejurarea că există identitate de denumire între funcţia şi instituţia aferentă, desfiinţată ca urmare a reorganizării şi cele prevăzute în noua organigramă întocmită prin Deciziile 300/2007 şi 302/2007 ale C.G.G.N.M., nu poate conduce la susţinerea reclamantei, potrivit căreia ar exista identitate între cele două funcţii/instituţii, din moment ce individualizarea unui post are loc în considerarea atribuţiilor şi competenţelor concrete în care este investit, şi care în speţă au fost schimbate substanţial, nefiind aşadar incidentă interdicţia prevăzută de art. 100 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 în sarcina pârâtei.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta C.D. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, se susţine că instanţa de fond a analizat trunchiat aspectele invocate, a modificat esenţa deciziei de eliberare din funcţie şi temeiul juridic al acesteia - aşa cum a fost el stabilit de organul emitent. O asemenea abordare şi modificare a actului administrativ dedus judecăţii nu este legală.
Legalitatea deciziei de eliberare din funcţie trebuia verificată raportat strict la temeiul de drept invocat în decizie şi nu la alte justificări ulterioare pe care le-a invocat pârâta în întâmpinare.
Se mai arată că instanţa de fond nu a verificat în nici un fel motivele contestaţiei formulate de reclamantă cu privire la faptul că nu sunt întrunite în cauză dispoziţiile art. 99 alin. (1) lit. b) din legea 188/1999 şi anume: „autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public".
Autoritatea publică nu şi-a redus personalul, deşi s-a produs o reorganizare a instituţiei, prin aprobarea HG nr. 1224/2007 care abrogă HG nr. 440/2005, numărul de posturi prevăzute de aceste acte normative pentru întreaga instituţie este acelaşi; de asemenea nu s-a modificat cu nimic organigrama Comisariatului Judeţean Iaşi, care prevedea şi prevede în continuare existenţa funcţiei de comisar şef.
Reorganizarea G.N.M. care a intervenit ca urmare a HG 1224/2007 se referă în principal la desfiinţarea Comisariatelor regionale de mediu şi nu afectează cu nimic existenţa si organizarea comisariatelor judeţene:
Pentru a se putea aplica lit. b) a art. 99 alin. (2), trebuiau îndeplinite cumulativ condiţiile textului legal: să existe o reorganizare a autorităţii, să se reducă personalul acesteia şi să se reducă, concret, funcţia din care se dispune eliberarea. Nici una din aceste condiţii nu sunt îndeplinite.
Recurenta mai susţine că funcţia de comisar şef, şi înainte, şi după aplicarea HG nr. 1224/2007 era o funcţie publică de conducere, clasa I, grad profesional superior, cu aceeaşi salarizare şi acelaşi drepturi.
Scopul acestei funcţii s-a păstrat nemodificat şi după adoptarea HG nr. 1224/2007 şi este cel prevăzut în ambele fişe ale postului: „organizarea, coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţii de inspecţie în domeniul protecţiei mediului în cadrul Comisariatului Judeţean".
Examinând cauza în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin OUG nr. 107 din 10 octombrie 2007 s-a modificat art. 2 alin. (1) din OUG nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale.
OUG nr. 107/2007 a desfiinţat comisariatele regionale, astfel încât Garda Naţională de Mediu trebuia să funcţioneze la nivel central prin Comisariatul General şi avea în subordine 41 de comisariate judeţene, Comisariatul municipiului Bucureşti şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
OUG nr. 107 din 10 octombrie 2007 a fost respinsă prin Legea nr. 235 din 31 octombrie 2008, publicată în M. Of. nr. 747 din 5 noiembrie 2008.
Prin legea de respingere a ordonanţei de urgenţă nu au fost respectate prevederile art. 115 alin. (8) din Constituţia României, conform cărora „prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei".În pricina de faţă se pune problema efectelor produse de Legea nr. 235/2008 prin care a fost respinsă ordonanţa de urgenţă.
În prezent, HG nr. 1224/2007 emisă în baza OUG nr. 107/ 2007 nu mai poate produce efecte juridice, iar deciziile emise în baza acestei hotărâri nu mai au suport legal.
Conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, un act normativ nu mai poate produce efecte juridice, după abrogarea actului normativ superior în baza căruia a fost emis.
În cauza de faţă OUG nr. 107/2007 nu a fost abrogată, însă a fost respinsă în Parlament. Efectele respingerii unei ordonanţe de urgenţă sunt identice cu cele ale abrogării actului normativ.
În prezent, este în vigoare OUG nr. 17/2005 care organizează G.N.M. în Comisariate Regionale şi Comisariate Judeţene, astfel încât nu se mai justifică emiterea Deciziei nr. 24 din 14 ianuarie 2008 prin care intimatul-reclamant a fost eliberat din funcţia de Comisar şef.
Este adevărat că regula în vederea anulării unui act administrativ individual este aceea a analizării motivului de anulare în momentul emiterii actului.
Nu pot fi ignorate însă nici cauzele intervenite după emiterea actului administrativ, în timpul cât acesta este în vigoare.
În ipoteza în care actul administrativ normativ în baza căruia a fost emis actul administrativ individual nu mai este în vigoare este firesc ca şi acest din urmă act să fie anulat.
Mai mult, conform prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, în cazul abrogării unei dispoziţii sau a unui act normativ se repune în vigoare actul normativ iniţial, dacă este vorba de o ordonanţă de guvern care a fost respinsă prin lege de către Parlament.
Prin OUG nr. 107/2007 s-a prevăzut modificarea alin. (1) al art. 2 din OUG nr. 17/2005, iar conform art. 59 din Legea nr. 24/ 2000 modificarea unui act normativ este admisă dacă nu se afectează concepţia generală ori caracterul unitar al acestui act sau dacă nu priveşte întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză; în caz contrar actul se înlocuieşte cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat.
Se poate observa astfel că OUG nr. 107/2007 nu a respectat normele de tehnică legislativă, deoarece a modificat cea mai mare parte a reglementării referitoare la organizarea G.N.m.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, motiv pentru care o va modifica.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) şi 3 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentinţa atacată, va admite acţiunea reclamantei, va anula Decizia nr. 43 din 14 ianuarie 2008 emisă de G.N.M. – Comisariatul General, precum şi Decizia nr. 80 din 15 ianuarie 2008 emisă de aceeaşi autoritate, va dispune reintegrarea reclamantei în funcţia publică de comisar-şef la Comisariatul Judeţean Iaşi; va obliga pârâţii la plata drepturilor băneşti cuvenite de la momentul executării deciziilor sus arătate şi până la repunerea efectivă în funcţie a acesteia şi va respinge ca neîntemeiată cererea de intervenţie în interes propriu formulată de G.N.M. – Comisariatul Judeţean Iaşi; cu cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.D., împotriva sentinţei civile nr. 124/CA din 23 iunie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot sentinţa atacată şi în consecinţă admite acţiunea formulată de reclamanta C.D., anulează Decizia nr. 43 din 14 ianuarie 2008 emisă de G.N.M. – Comisariatul General, precum şi Decizia nr. 80 din 15 ianuarie 2008 emisă de aceeaşi autoritate şi dispune reintegrarea în funcţia publică de comisar-şef la Comisariatul Judeţean Iaşi.
Obligă pârâţii G.N.M. – Comisariatul General şi C.G.G.N.M. la acordarea către reclamantă a drepturilor băneşti cuvenite de la momentul executării deciziilor sus arătate şi până la repunerea efectivă în funcţie a acesteia.
Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenţie în interes propriu formulată de G.N.M. – Comisariatul Judeţean Iaşi.
Obligă pârâţii la plata sumei de 4.832 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, fond şi recurs, către reclamanta C.D.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1143/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1173/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
