ICCJ. Decizia nr. 1493/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform O.U.G. nr. 214/1999( calitatea de luptator în rezistenţa anticomunistă). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1493/2009
Dosar nr. 4695/2/2008
Şedinţa publică din 18 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 4 august 2008, reclamanta M.R.R. a solicitat anularea deciziei nr. 1448 din 5 iunie 2008 emisă de pârâtul M.J. – comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că prin Decizia contestată i-a fost respinsă în mod nelegal cererea de acordare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, deşi a dovedit că situaţia în care s-a aflat se încadrează în prevederile OUG nr. 214/1999.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca neîntemeiată prin sentinţa civilă nr. 3010 din 5 noiembrie 2008, cu motivarea că reclamanta a solicitat constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă prin cererea depusă la 20 mai 2008, după împlinirea la 25 noiembrie 2006 a termenului prevăzut de art. 5 din OUG nr. 214/1999, modificat şi completat prin Legile nr. 670/2002 şi nr. 173/2006, astfel că în mod legal pârâtul a respins cererea ca tardivă prin Decizia atacată în cauză.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta şi a solicitat casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică şi pe fond, admiterea acţiunii sale formulate pentru anularea Deciziei nr. 1448 din 5 iunie 2008.
Recurenta a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a menţinut Decizia de respingere ca tardivă a cererii formulate în baza OUG nr. 214/1999, fără a se avea în vedere că s-a adresat ministerului intimat din anul 2005 cu mai multe petiţii, depuse în termenul legal pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi de dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin art. 2 din Legea nr. 173/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 214/1999, s-a acordat un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, în care persoanele condamnate sau supuse unei măsuri administrative abuzive ori, după decesul acestora, soţul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv să poată depune cerere pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
Instanţa de fond a constatat corect legalitatea Deciziei nr. 1448 din 5 iunie 2008, prin care Ministerul Justiţiei a respins ca tardivă cererea depusă de recurenta-reclamantă la data de 20 mai 2008, după data de 27 noiembrie 2006 la care s-a împlinit termenul de 6 luni prevăzut în art. 2 din Legea nr. 173/2006.
Recurenta a susţinut neîntemeiat că a respectat termenul legal pentru depunerea cererii de acordare a calităţii de luptător de rezistenţa anticomunistă, dat fiind că în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 173/2006 nu a înregistrat o asemenea cerere la M.J.
În baza acestei reglementări, care a prevăzut un nou termen de depunere a cererilor, recurenta-reclamantă avea obligaţia să se adreseze comisiei constituite în cadrul ministerului intimat pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, fără posibilitatea examinării cererii iniţiale din anul 2005 care a fost respinsă de asemenea ca tardivă prin Decizia nr. 53/2005.
Această primă decizie prin care s-a constatat depăşirea termenului de depunere a cererii, prevăzut în art. 5 alin. (1) din OUG nr. 214/1999 şi prelungit în mod succesiv până la 31 decembrie 2003 prin OG nr. 64/2002 şi prin Legea nr. 670/2002 nu a fost contestată de recurentă în justiţie la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit legii.
În consecinţă, cererea soluţionată prin Decizia definitivă nr. 53/2005 nu poate fi supusă unei noi analize în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 214/1999, în cadrul procedurii prevăzute în art. 2 din Legea nr. 173/2006, care impunea depunerea unei noi cereri, însoţită de actele doveditoare necesare.
Cum recurenta nu a dovedit îndeplinirea acestei obligaţii legale, se constată că în mod legal şi temeinic a fost respinsă cererea de anulare a Deciziei nr. 1448 din 5 iunie 2009 emisă de Ministerul Justiţiei.
Pentru considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E
Respinge recursul declarat de M.R.R. împotriva sentinţei civile nr. 3010 din 5 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1480/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1585/2009. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
