ICCJ. Decizia nr. 2075/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2075/2009
Dosar nr. 15449/3/200.
Şedinţa publică din 8 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3079 din 12 noiembrie 2008 a respins acţiunea formulată de reclamanţii C.I.. D.M.C., T.A.M., C.T.R., G.G., M.A., N.I., A.G., B.M., F.G.N. şi F.M., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Inspectoratul Naţional al Evidenţei Informatizată a Persoanei, având ca obiect obligarea pârâţilor, în solidar, la plata primei trimestriale, a sporului de stres şi a orelor suplimentare.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în speţă se solicită drepturi salariale care, potrivit pct. 1 din OUG nr. 38/2003 se plătesc, exclusiv, de către instituţia la care reclamanţii au fost detaşaţi şi a constatat că nu există un suport legal al cererii astfel formulate.
S-a mai reţinut că reclamanţii, pe de o parte, nu au făcut dovada că au optat pentru aplicarea prevederilor legale privind acordarea drepturilor salariale cuvenite personalului din instituţiile din structura poliţiei, iar pe de altă parte nu solicită diferenţe salariale până la totalul drepturilor salariale cuvenite în calitate de poliţişti, care puteau fi solicitate de la pârâţi.
Faţă de aceste considerente, instanţa de fond a conchis că drepturile băneşti solicitate prin acţiune sunt prevăzute expres de pct. 1 lit. a) din OG nr. 38/2003 şi se suportă exclusiv de instituţia unde reclamanţii îşi desfăşoară activitatea în calitate de detaşaţi, respectiv birourile de Evidenţă din Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor Sector 6, structurile serviciilor publice comunitare ale Primăriei Sectorului 6 Bucureşti .
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii, susţinând că, în condiţiile detaşării, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 372/2002 erau îndreptăţiţi să beneficieze de drepturile reglementate în alin. (2) şi (3) ale acestui articol referitoare la păstrarea drepturilor şi obligaţiilor specifice prevăzute de lege, în caz de detaşare sau transfer şi respectiv la beneficiul drepturilor, ajutoarelor şi facilităţilor prevăzute de lege pentru personalul disponibilizat din cadrul Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor.
S-a susţinut de asemenea că sumele solicitate sunt virate din contul primăriei, în contul pârâtelor, în numele recurenţilor şi, pe cale de consecinţă, nefiind plătite din bugetul de salarii al I.N.E.P. nu afectează bugetul acesteia, iar reţinerea lor este ilegală.
Recursul este nefondat.
Astfel, recurenţii-reclamanţi au fost detaşaţi în cadrul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, organizate la nivelul primăriilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 şi ale HG nr. 2104/2004, începând cu data de 1 aprilie 2005, salarizarea lor urmând să se facă în raport de această calitate şi în conformitate cu prevederile Anexei nr. 4 din OG nr. 38/2003, privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor.
Potrivit pct. 1 lit. a) şi b), din această anexă, poliţiştii detaşaţi beneficiază de următoarele drepturi salariale: salariul de bază al funcţiei îndeplinite, spor de vechime în muncă, indemnizaţii, premii şi alte drepturi care se acordă personalului civil din unitatea unde îşi desfăşoară activitatea, potrivit legislaţiei care se aplică în unităţile respective, precum şi de salariul pentru grad profesional şi gradaţiile calculate la acesta, potrivit legislaţiei care se aplică poliţiştilor.
În conformitate cu pct. 7 al aceleiaşi anexe, drepturile băneşti prevăzute la pct. 1 lit. a) se plătesc din fondurile unităţilor în care poliţiştii îşi desfăşoară activitatea, iar cele prevăzute la pct. 1 lit. b, din fondurile unităţilor la care au fost detaşaţi.
Cum reclamanţii nu au făcut dovada că au optat pentru aplicarea salariilor de bază cuvenite celor încadraţi în unităţile poliţei, iar pe de altă parte nu solicită diferenţe salariale care pot fi plătite, potrivit dispoziţiilor legale enunţate mai sus, de către Inspectoratul Naţional al Evidenţei Informatizată a Persoanei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, în mod corect instanţa de fond, a respins acţiunea reclamanţilor.
Pe cale de consecinţă, constatând potrivit art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D.
Respinge recursul declarat de C.I.. D.M.C., T.A.M., C.T.R., G.G., M.A., N.I., A.G., B.M., F.G.N. şi F.M. împotriva sentinţei civile nr. 3079 din 12 noiembrie2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1067/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2079/2009. Contencios → |
|---|
