ICCJ. Decizia nr. 2086/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2086/2009
Dosar nr. 784/64/200.
Şedinţa publică din 8 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 153/F din 21 octombrie 2008, a admis acţiunea formulată de reclamantul K.S., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Covasna, a anulat hotărârea nr. 2127 din 3 iulie 2008, emisă de pârâtă şi a obligat pe aceasta din urmă să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, pentru perioada 25 aprilie 1943 – 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile cuvenite începând cu data de 1 iulie 2008.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că părinţii reclamantului au locuit în Tohan, judeţul Braşov, unde se ocupau cu fabricarea de ţiglă şi cărămizi şi au fost nevoiţi să se refugieze în Baraolt, având în vedere condiţiile istorice şi sociale de la acea dată, respectiv represiunile la care au fost supuşi fiind de etnie maghiară.
A mai reţinut instanţa că, în această perioadă, respectiv la data de 25 aprilie 1943 s-a născut reclamantul, părinţii săi fiind în refugiu, astfel că, având în vedere că minorul are domiciliul împreună cu părinţii săi şi a trăit în aceleaşi condiţii sociale şi morale, a concluzionat că acesta s-a aflat în refugiu, în perioada 25 aprilie 1943 - 6 martie 1945.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta, susţinând că strămutarea semnifică, în limbajul Legii nr. 189/2000 art. 1 lit. c) mutarea forţată a unor persoane, din localitatea de domiciliu în altă localitate, în sensul de persecuţie pe motive etnice, legea nefăcând referire şi la situaţia inversă, în care o persoană este trimisă în localitatea în care locuieşte permanent, cum este şi cazul familiei intimatului.
A mai susţinut recurenta că intimatul nici nu a dovedit că ar fi avut caracter de continuitate şederea familiei sale pe raza oraşului Zărneşti sau a localităţii Tohan, prezenţa familiei pe raza acestei din urmă localităţi fiind determinată de îndeletnicirea familiei ce presupunea ocuparea temporară a unor terenuri virane şi cu sol apt pentru a se fabrica ţiglă şi cărămidă.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază persoana cetăţean român care, în perioada regimurilor instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii etnice, fiind refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
În conformitate cu dispoziţiile art. 4 din HG nr. 127/2000, dovada acestor împrejurări se poate face, cu acte oficiale sau, în lipsa acestora, cu declaraţii de martor.
Pe cale de consecinţă, împrejurarea că familia intimatului, alături de alte familii care confecţionau cărămidă, în locaţii în care se instalau cu titlu temporar, pe durata activităţii manufacturiere, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, a fost trimisă în localitatea de domiciliu, din raţiuni ale momentului, fără a fi însoţită de părăsirea forţată a domiciliului, respectiv a locuinţei stabilite, aparţinând familiei, nu poate fi considerată strămutare, în sensul legii.
Se reţine astfel că intimatul nu a făcut dovada încadrării în dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 şi, pe cale de consecinţă recursul declarat de pârâtă este fondat.
Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., Curtea va admite recursul declarat în cauză şi va modifica sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantul K.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C ID .
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Covasna împotriva sentinţei civile nr. 153/F din 21 octombrie 2008 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamantul K.S., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2079/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2087/2009. Contencios → |
|---|
