ICCJ. Decizia nr. 2641/2009. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2641/2009
Dosar nr. 204/39/2008
Şedinţa publică din 15 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 30 iunie 2008, reclamantul C.G.N. a chemat în judecată M.I.R.A. solicitând recunoaşterea dreptului său de a contesta o sancţiune disciplinară conform art. 61 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, drept ce i-a fost îngrădit prin Ordinul M.I.R.A. nr. S/II/4013 din 22 august 2007; obligarea pârâtului de a-i comunica acest ordin precum şi la repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Prin sentinţa civilă nr. 127 din 23 octombrie 2008, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca fiind rămasă fără obiect, reţinând pentru aceasta că reclamantul a avut posibilitatea să conteste sancţiunea disciplinară – contestaţie soluţionată definitiv şi irevocabil prin Decizia nr. 2561 din 19 iunie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi în acelaşi timp că a luat cunoştinţă de conţinutul Ordinului M.I.R.A. nr. S/II/4013/2007 ca urmare a Hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Suceava nr. 515 din 6 octombrie 2008).
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul C.G.N., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În esenţă recurentul a susţinut că instanţa fondului prin soluţia adoptată a calificat greşit acţiunea prin care s-a tins în fapt la obligarea pârâtului la repararea pagubei pe care i-a pricinuit-o ca urmare a emiterii Ordinului M.I.R.A. nr. S/II/4013/2007.
Recursul nu este fondat.
Prin acţiunea introductivă, reclamantul-recurent C.G.N. a solicitat în mod expres recunoaşterea dreptului său de a contesta sancţiunea disciplinară ce i-a fost aplicată prin Ordinul M.I.R.A. nr. S/II/4013/2007, astfel cum este prevăzută de dispoziţiile art. 61 alin. (3) din Legea nr. 360/2002.
Cum contestaţia reclamantului împotriva acestui ordin a făcut obiectul cercetării judecătoreşti – fiind respinsă ca nefondată – (sentinţa civilă nr. 3 din 7 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Suceava şi Decizia nr. 2561 din 19 iunie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) legal şi temeinic s-a reţinut de către instanţa fondului că cererea vizând recunoaşterea dreptului de a contesta sancţiunea disciplinară aplicată prin Ordinul M.I.R.A. nr. S/II/4013/2007, a rămas fără obiect, reclamantul exercitându-şi deja acest drept în condiţiile legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.G.N. împotriva sentinţei nr. 127 din 23 octombrie 2008 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2640/2009. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 265/2009. Contencios. Anulare act... → |
---|