ICCJ. Decizia nr. 4104/2009. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4104/2009
Dosar nr. 36195/3/2008
Şedinţa publică din 6 octombrie 2009
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 30 septembrie 2008, şi precizată ulterior la data de 9 februarie 2009, reclamantul Ţ.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii A.D.S., A.N.R.P., M.A.I., S.S.P.R.D., Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, M.A.P.D.R. şi Guvernul României, obligarea acestor pârâţi la comunicarea unor informaţii referitoare la modul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 42/1990, Legii nr. 341/2004 şi ale Legii nr. 18/1991.
Prin sentinţa civilă nr. 745 din 24 februarie 2009 Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, admiţând excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, a dispus declinarea soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că, în raport cu calitatea instituţiilor pârâte - de organisme ale autorităţii publice centrale - în cauză, sunt incidente prevederile art. 3 pct. 1 C. proc. civ., potrivit cu care procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităţilor şi instituţiilor centrale sunt date în competenţa de soluţionare a curţilor de apel.
Astfel investită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, constatând că acţiunea este formulată în contradictoriu şi cu pârâta Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, şi că potrivit art. 9 C. proc. civ. „cererea îndreptată împotriva mai multor pârâţi poate fi făcută la instanţa competentă pentru oricare dintre ei" şi reţinând totodată că reclamantul a ales ca instanţă competentă în soluţionarea acţiunii, Tribunalul, a apreciat că în cauză, a intervenit o prorogare legală de competenţă, astfel încât prin sentinţa civilă nr. 2329 din 2 iunie 2009, a declinat la rândul său competenţa soluţionării cauzei, în favoarea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti.
Prin aceeaşi sentinţă, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, în temeiul art. 20 şi urm. C. proc. civ., Curtea de Apel Bucureşti a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Examinând şi soluţionând conflictul de competenţă cu care a fost legal investită, pe temeiulde drept arătat, Înalta Curte stabileşte că este competentă să soluţioneze cauza de faţă Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în considerarea celor în continuare arătate.
Prin cererea de chemare în judecată cu care a învestit instanţa de contencios administrativ, astfel cum a fost ea precizată la data de 9 februarie 2009, reclamantul Ţ.C. a solicitat, în esenţă, ca în calitatea sa de revoluţionar şi de beneficiar al Legii nr. 42/1990 şi al Legii nr. 341/2004, să îi fie recunoscute o serie de drepturi de către autorităţile competente, precizând în mod expres că temeiul de drept al acestor solicitări îl reprezintă prevederile Legii nr. 554/2004, a contenciosului administrativ.
Reţinând că rangul autorităţilor chemate în judecată atrage, potrivit art. 2 lit. c) C. proc. civ. coroborat cu art. 3 pct. 1 C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, republicată, competenţa Curţii de Apel şi apreciind că în cauză, în ciuda formulărilor ample, generale cuprinsul cererilor reclamantului atestă că acesta tinde practic la recunoaşterea şi/sau realizarea unuia sau mai multor drepturi derivând din calitatea sa de erou - martir şi luptător care a contribuit la victoria revoluţiei române din decembrie 1989, potrivit Legii nr. 42/1990 şi a Legii nr. 341 din 12 iulie 2004, solicitări prezentate în principal în contradictoriu cu S.S.P.R.D., Guvernul României, Înalta Curte apreciază că este competentă Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti să soluţioneze cauza de faţă, căreia i se va înainta dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei ce face obiectul dosarului nr. 36195/3/2008 privind pe Ţ.C., A.D.S., A.N.R.P., M.A.I., S.S.P.R.D., Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, M.A.P.D.R. şi Guvernul României în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 4889/2009. Contencios. Anulare act emis de... | ICCJ. Decizia nr. 4132/2009. Contencios. Obligare emitere act... → |
---|