ICCJ. Decizia nr. 4863/2009. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4863/2009
Dosar nr. 696/46/2009
Şedinţa de la 4 noiembrie 2009
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 7 ianuarie 2009 la Tribunalul Vâlcea, reclamanta SC B.A. SA a solicitat obligarea pârâtelor Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea - Administraţia Finanţelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii la plata sumei de 3000.000 euro cu titlul de prejudiciu material şi la plata sumei de 1.000.000 euro reprezentând daune morale.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că daunele solicitate reprezintă prejudiciul cauzat prin emiterea de către pârâte a procesului-verbal din 20 aprilie 2006 şi a deciziei nr. 352 din 19 decembrie 2005, acte anulate în mod irevocabil prin decizia nr. 1002 din 18 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel de Apel Piteşti.
Prin sentinţa nr. 537/C.A.F din 7 aprilie 2009 Tribunalul Vâlcea a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Curţii de Apel Piteşti, reţinând incidenţa excepţiei de necompetenţă materială, întemeiată atât pe rangul autorităţilor chemate în judecată, cât şi pe cuantumul despăgubirilor solicitate, care depăşeşte pragul valoric de 500.000 RON.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa nr. 98/F din 24 iunie 2009, prin care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea şi pentru soluţionarea conflictului de competenţă astfel ivit, a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 554/2004, dat fiind că obiectul pricinii este reprezentat de pretenţiile reclamantei de a fi despăgubită pentru prejudiciul pretins încercat prin emiterea unor acte administrativ fiscale, a căror nelegalitate a fost constatată în mod irevocabil prin decizia nr. 1002 din 18 octombrie 2008 pronunţată de aceeaşi instanţă.
Sesizată asupra conflictului negativ de competenţă, ivit în condiţiile prevăzute de art. 22 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, persoana vătămată care a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în acelaşi timp şi despăgubiri, se poate adresa instanţelor de contencios administrativ competente pentru acordarea acestora.
În prezenta cauză, reclamanta a solicitat despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin emiterea procesului-verbal din 20 aprilie 2006 şi a deciziei nr. 352 din 19 decembrie 2005, acte administrative care au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile şi anume, deciziile nr. 946/R-C din 5 octombrie 2007 şi nr. 1002 din 18 octombrie 2008 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti.
În atare situaţie, cererea reclamantei deşi a fost formulată pe calea unei acţiuni separate, are un caracter accesoriu faţă de litigiul principal soluţionat irevocabil şi care a avut ca obiect anularea actelor administrative emise de autorităţile pârâte.
Faţă de obiectul acestei cereri de chemare în judecată nu sunt aplicabile normele de competenţă materială cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 3 pct. 1 C. proc. civ., astfel încât nu prezintă relevanţă criteriile privind rangul autorităţii publice pârâte şi valoarea pretenţiilor solicitate, întrucât competenţa de a se pronunţa aparţine instanţei de judecată care a soluţionat acţiunea formulată pentru anularea actelor administrative.
Pentru considerentele expuse, se va stabili competenţa de soluţionare a prezentului litigiu în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe SC B.A. SA, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea - Administraţia Finanţelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4844/2009. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 4865/2009. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
