ICCJ. Decizia nr. 5014/2009. Contencios. Cetăţenie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5014/2009
Dosar nr.667/2/2009
Şedinţa publică de Ia 11 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1458 din 3 aprilie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea reclamantului D.S., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, constatând refuzul nejustificat al pârâtului de soluţionare a cererii reclamantului privind programarea datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetăţeniei române. Totodată a obligat pe pârât să primească de îndată cererea de redobândire a cetăţeniei române şi actele anexe şi a respins cererea reclamantului privind plata daunelor morale.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că pe data de 08 septembrie 2006, reclamantul s-a adresat cu o primă cerere scrisă Secţiei Consulare a Ambasadei României din Chişinău în vederea primirii documentaţiei pentru redobândirea cetăţeniei române, până la momentul formulării acţiunii neprimind nici un răspuns.
A mai reţinut că ulterior la data de 23 octombrie 2008 şi la 03 decembrie 2008, reclamantul a revenit cu aceeaşi solicitare, autoritatea pârâtă comunicându-i faptul că există un număr impresionant de astfel de cereri de programare, astfel încât la momentul în care se va ajunge la procesarea solicitării sale reclamantul va fi invitat să depună cererea de redobândire a cetăţeniei române, cu documentaţia aferentă.
În acest context, instanţa de fond a constatat că de la data depunerii primei cereri a trecut mai mult de 1 an de zile, ne aflăm în faţa unui refuz nejustificat al autorităţii pârâte astfel cum această noţiune este definită în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce priveşte cererea privind acordarea daunelor morale, instanţa de fond a reţinut că aceasta nu este întemeiată, având în vedere volumul de activitate al pârâtului, existând un caz fortuit ca a împiedicat autoritatea să-şi îndeplinească obligaţia prevăzută de lege.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Ministerul Afacerilor externe criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9, precum şi dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat în esenţă: că nu este un caz de refuz nejustificat, întrucât Ministerul Afacerilor Externe a emis reclamantului două răspunsuri Ia data de 17 iunie 2008 şi 1 august 2008, prin care îi încunoştinţa că cererea lor va fi rezolvată favorabil la momentul în care urmau să fie procesate cererile similare ale altor cetăţeni moldoveni; că Ministerul Afacerilor Externe a recunoscut reclamantului realizarea dreptului legal dar s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a procesa solicitările, mai ales având în vedere faptul că Secţia consulară există într-un teritoriu ce nu se află sub suveranitatea statului român.
În ce priveşte cererile formulate în anul 2008, recurentul a arătat că acţiunea nu este întemeiată, întrucât nu s-a împlinit termenul rezonabil, apreciat de instanţă ca fiind de 6 luni.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs formulate, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Astfel, reclamantul s-a adresat Secţiei Consulare a Ambasadei României din Chişinău la data de 8 septembrie 2008 (şi nu la data de 8 septembrie 2006 cum greşit s-a reţinut prima instanţă) pentru redobândirea cetăţeniei române, formulând acţiune în justiţie la 26 ianuarie 2009, respectiv la numai 4 luni de la data cererii administrative.
Instanţa de fond nu a motivat de ce consideră nerezonabil un asemenea termen şi nu a răspuns argumentelor pârâtului legate de numărul mare de astfel de cereri, complexitatea acestei activităţi şi modificările legislative intervenite în acest domeniu pentru o mai rapidă soluţionare a cererilor.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în aprecierea duratei rezonabile a unei proceduri se ţine seama de circumstanţele cauzei, respectiv de complexitatea acesteia, comportamentul reclamantului şi cel al autorităţilor competente.
În speţă, nu se poate reţine un abuz al autorităţii administrative faţă de numărul extrem de mare de astfel de cereri (peste 360.000) şi termenul relativ scutit de la data cererii administrative până Ia formularea acţiunii în instanţă (4 luni).
Totodată, potrivit art. 12 din Legea nr. 21/1991, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 147/2008 (aprobată prin Legea nr. 171/2009), numărul maxim de cereri primite în interval de un an, pentru fiecare oficiu consular, nu poate depăşi 30.000 de dosare.
Pentru considerentele menţionate, Înalta Curte apreciază că în speţă nu a fost depăşită durata rezonabilă a unei proceduri, iar în baza art. 312 alin. (1) şi (3) cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recursul urmează a fi admis, modificându-se în parte hotărârea instanţei de fond în sensul respingerii cererii de programare a datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetăţeniei române.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Externe, împotriva sentinţei civile nr. 1458 din 3 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în parte sentinţa atacată, în sensul că, în fond, respinge capătul de cerere privind programarea datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetăţeniei române. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5013/2009. Contencios. Cetăţenie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5015/2009. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
