ICCJ. Decizia nr. 5642/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 5642/2009

Dosar nr. 4771/306/2008

Şedinţa publică de la 9 decembrie 2009

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată, iniţial, pe rolul Judecătoriei Sibiu, reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA Bucureşti – Sucursala Regională CFR Braşov, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Transporturilor şi SC T. SA Sibiu, a solicitat ca instanţa să constate nulitatea absolută parţială a certificatului de proprietate, a încheierii de intabulare şi a încheierii de carte funciară, radierea dreptului de proprietate al societăţii SC T. SA şi revenirea la situaţia anterioară prin reînscrierea Statului şi apoi notarea unui drept de administrare în favoarea reclamantei asupra terenului de 375 m.p.

Reclamanta, în motivarea acţiunii, a arătat că terenul în cauză face parte din domeniul public astfel că nu putea trece în proprietatea pârâtei SC T. SA.

Pârâtul, Ministerul Transporturilor, prin întâmpinarea formulată a invocat excepţia necompetenţei acestei instanţe având în vedere art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Judecătoria Sibiu, prin sentinţa civilă nr. 5560 din 01 octombrie 2008 a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 38/F/CA/2008, respingând excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, a admis excepţia tardivităţii plângerii prealabile şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamantă şi a obligat reclamanta să plătească pârâtei SC T. SA Sibiu suma de 1.500 RON cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că faţă de dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, plângerea prealabilă formulată în vederea revocării actului administrativ atacat s-a făcut de către reclamantă cu depăşirea termenului de 30 de zile calculat de la data la care a luat cunoştinţă despre actul administrativ respectiv, data înregistrării plângerii prealabile fiind 29 aprilie 2008, iar data luării la cunoştinţă despre certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis pe numele pârâtei fiind 28 mai 2007, data pronunţării sentinţei civile nr. 2805/2007 de către Judecătoria Sibiu.

Împotriva sentinţei a declarat recurs, în termen legal, reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, prin Sucursala Regională de CFR Braşov, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că instanţa de fond a dat o rezolvare greşită excepţiei de tardivitate a formulării plângerii prealabile, întrucât momentul în care a luat cunoştinţă despre actul administrativ atacat – certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 24 martie 1993 deţinut de pârâta SC T. SA Sibiu privind imobilul din cartea funciară Sibiu, este cel al pronunţării deciziei civile nr. 134 din 18 aprilie 2008 de către Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă, decizie prin care a rămas irevocabilă sentinţa civilă nr. 2805 din 29 mai 2007 pronunţată de Judecătoria Sibiu.

În raport de această dată, susţine recurenta-reclamantă, plângerea prealabilă înregistrată la Ministerul Transporturilor în 29 aprilie 2008 este formulată în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru soluţionarea cauzei pe fond.

Intimata-pârâtă SC T. SA Sibiu a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

A formulat întâmpinare şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Recursul este nefondat şi urmează a fi respins potrivit art. 312 C. proc. civ., potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare:

Potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de existenţa acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7).

Din cuprinsul sentinţei civile nr. 2805 din 29 mai 2007 pronunţată de Judecătoria Sibiu rezultă că recurenta-reclamantă cunoştea că SC T. SA Sibiu era titulara dreptului de proprietate şi pentru terenul aflat în litigiu, conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate, drept dobândit în baza H.G. nr. 834/1991 şi înscris în cartea funciară Sibiu.

În considerentele sentinţei, instanţa face menţiunea că acest titlu a fost contestat de reclamantă (recurentă în cauză) în instanţă, judecata în cauza civilă fiind suspendată până la pronunţarea instanţei de contencios administrativ, în acest sens fiind depusă şi o copie a sentinţei civile nr. 303 din 02 decembrie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ, prin care, în baza art. 245 C. proc. civ., s-a luat act de renunţarea la judecată a reclamantei Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, prin Sucursala Regională CFR Braşov.

Este cert, deci, că recurenta-reclamantă terţ, în raport cu actul administrativ atacat, cunoştea încă din anul 2005 despre existenţa acestui certificat de atestare a dreptului de proprietate emis pe numele intimatei-pârâte SC T. SA Sibiu, pe care de altfel l-a şi atacat în instanţă, dar ulterior a renunţat la judecată, aşa încât plângerea prealabilă înregistrată la Ministerul Transporturilor în 29 mai 2008 este formulată tardiv, cu depăşirea termenului de 6 luni, socotit de la momentul luării la cunoştinţă, prevăzut de art. 7 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ.

Prevederile textului de lege sunt imperative astfel că susţinerile recurentei-reclamante, în sensul că abia la momentul pronunţării deciziei civile nr. 134 din 19 aprilie 2008 a luat la cunoştinţă despre neegalitatea titlului respectiv întrucât i-a fost respinsă excepţia de nelegalitate invocată, sunt lipsite de relevanţă.

Aşa fiind, în mod corect instanţa de fond a concluzionat că recurenta-reclamantă a formulat tardiv plângerea prealabilă, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată, a contenciosului administrativ.

Incidenţa art. 7 alin. (3) în privinţa terţilor este dată de intenţia clară a legiuitorului în sensul că termenul se calculează de la data luării la cunoştinţă, în ideea de a se crea un regim mai favorabil terţilor în realizarea procedurii prealabile cu privire la actele administrative cu caracter individual.

Pentru toate aceste considerente, recursul declarat de reclamantă este nefondat şi va fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.

În baza art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.618 RON către intimata-pârâtă SC T. SA Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, prin Regionala CFR Braşov, împotriva sentinţei civile nr. 38/F/CA din 11 februarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta la plata sumei de 2.618,00 RON către intimata-pârâtă SC T. SA Sibiu.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 decembrie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5642/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs