ICCJ. Decizia nr. 5842/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5842/2009
Dosar nr. 692/2/2009
Şedinţa publică de la 16 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3069 din 06 octombrie 2009 a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii T.M.C., M.E., S.C.M. şi B.A., în contradictoriu cu pârâta Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi a suspendat executarea deciziei nr. 95 din 02 iulie 2009, emisă de pârâtă, respingând, totodată, excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii, invocată de aceasta din urmă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, cu privire la excepţia invocată, că, în speţă, nu s-a făcut dovada existenţei unor hotărâri de suspendare a executării actului atacat, opozabile reclamanţilor, iar pe fond s-a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ cerinţele art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente, astfel cum sunt definite aceste noţiuni, de art. 2 lit. ş) şi t) din Legea contenciosului administrativ.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs pârâta susţinând că decizia a cărei suspendare se solicită este un act administrativ normativ şi urmare a suspendării ordinului nr. 1472 din 02 iulie 2009 al Procurorului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin hotărâre judecătorească irevocabilă, actul administrativ a cărei suspendare se solicită nu mai produce efecte juridice, acţiunea reclamanţilor fiind astfel lipsită de interes.
Referitor la fondul pricinii recurenta a apreciat că hotărârea primei instanţe este lipsită de temei legal şi a fost dată cu aplicarea greşită a legii întrucât, în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, astfel cum greşit s-a reţinut.
Analizând sentinţa atacată în raport de motivele de recurs formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit art. 1 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, prin noţiunea de act administrativ se înţelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării şi executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.
În speţa de faţă, în mod evident, decizia în discuţie adoptă o măsură prin care se modifică un element esenţial al raporturilor de serviciu, respectiv modificarea cuantumului salariului cuvenit pentru activitatea prestată în luna iunie 2009.
Înalta Curte urmează a respinge şi excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii atâta timp cât nu s-a făcut dovada existenţei unor hotărâri judecătoreşti opozabile intimaţilor.
Pe fondul cauzei, în ceea ce priveşte condiţiile cerute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa de fond a reţinut în mod corect că, în speţă, sunt îndeplinite, cumulativ, condiţiile art. 14 alin. (1) din legea menţionată, atât sub aspectul cazului bine justificat, concretizat în îndoiala serioasă cu privire la legalitatea actului a cărei suspendare se solicită şi caracterul lui retroactiv, cât şi în ceea ce priveşte existenţa unui prejudiciu material viitor şi previzibil, constând în reducerea cu 50% a veniturilor intimaţilor.
Pe cale de consecinţă Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism împotriva sentinţei civile nr. 3069 din 06 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5841/2009. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 5843/2009. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
