ICCJ. Decizia nr. 5839/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5839/2009
Dosar nr. 1488/2/2009
Şedinţa publică de la 16 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2354 din 03 iunie 2009, a admis acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul T.O., şi a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că pârâtul a fost recrutat la data de 25 octombrie 1986 şi a semnat un angajament în faţa organelor de Securitate, cu care s-a obligat să colaboreze, în calitate de informator sub numele conspirativ V., în special „pentru cunoaşterea activităţii şi comportării personalului folosit în rezervaţia Bolovani, cu ocazia vânătorilor oficiale”.
S-a mai reţinut că din înscrisurile administrate în probaţiune, conform art. 11 alin. (3) din O.U.G. nr. 24/2008 a mai rezultat că pârâtul a furnizat informaţii Securităţii prin care a denunţat activităţi şi atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile Politice, în speţă fiind astfel îndeplinite cerinţele art. 2 lit. b) din actul normativ sus-menţionat.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul T.O., susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică, pentru următoarele motive:
- informaţiile furnizate nu îndeplinesc condiţia prevăzută de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, în sensul de a conţine „activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist”. Nu pot fi considerate astfel de informaţii cele reţinute de instanţă privind relaţiile apropiate cu cetăţeni străini întreţinute de inginera O.A. sau barmanul C.N.;
- nu este îndeplinită nici condiţia prevăzută de acelaşi articol de lege, în sensul ca informaţiile respective să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, denunţarea relaţiilor cu rudele din străinătate sau activităţile de vânătoare nefiind de natură să aducă atingere acestor drepturi şi libertăţi.
În drept, motivele de recurs au fost încadrate, din punct de vedere procedural, în prevederile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, prin noţiunea de colaborator al Securităţii se înţelege „persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
În mod corect instanţa de fond a reţinut că informaţiile furnizate de pârât în legătură cu vizele unor persoane din străinătate, primite de cetăţeni români vizitele îngrădirea dreptului la viaţă privată – drept consacrat în documente internaţionale la care România aderase la acea vreme. S-a reţinut, de asemenea, că aceste informaţii erau de natură să expună persoanele denunţate unei urmăriri mai atente din partea organelor de Securitate şi unei suspiciuni mai mari din partea organelor de stat, în general, astfel de persoane fiind considerate ostile regimului comunist.
Înalta Curte constată că sunt nefondate susţinerile recurentului în sensul că nu au fost îndeplinite condiţiile O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, privind constatarea calităţii de colaborator al Securităţii şi că intimatul C.N.S.A.S. ar fi trebuit să facă dovada unor îngrădiri sau încălcări efective de drepturi, ca urmare a informaţiilor furnizate de recurent; este suficient ca, prin conţinutul lor, aceste informaţii să denunţe activităţi sau atitudini ostile regimului totalitar şi să creeze o stare de pericol pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, recursul urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.O. împotriva sentinţei civile nr. 2354 din 03 iunie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5837/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5840/2009. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
