ICCJ. Decizia nr. 1811/2010. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1811/2010
Dosar nr. 9/32/2010
Şedinţa publică de la 13 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 117 din 13 august 2009 a Curţii de Apel Bacău a fost admisă acţiunea reclamantului Consiliul Local al Comunei Ceahlău, în contradictoriu cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti, în sensul că a fost anulat procesul-verbal de constatare din 3 iunie 2008 şi decizia nr. 281 din 12 august 2008 emise de pârâtă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că între Agenţia S.A.P.A.R.D. (în prezent Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) în calitate de autoritate contractantă şi Consiliul Local al Comunei Ceahlău în calitate de beneficiar s-a încheiat la data de 19 februarie 2003 contractul având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 34.361.264.958 lei pentru realizarea proiectului intitulat „Modernizare drum local DC 151, Comuna Ceahlău”.
În urma încheierii contractului sus-menţionat, Consiliul local Ceahlău a organizat licitaţie în vederea atribuirii contractului de execuţie de lucrări. În oferta depusă, firma SC A.C. SA Galaţi a depus documentele solicitate prin dosarul de licitaţie, documentele fiind verificate de experţii Serviciului de Achiziţii Publice al Direcţiei Selectare şi Contractare a Agenţiei SAPARD care au emis fişa de avizare a procedurii de achiziţii publice nr. 2374 din 8 august 2003 (aşa cum rezultă de la fila 144 dosar) şi a fost avizat şi contractul de lucrări încheiat între Consiliul Local Ceahlău în calitate de autoritate contractantă şi SC A.C. SA Galaţi, contract cu valoarea de 31.240.133.558 lei. În oferta depusă, SC A.C. SA Galaţi a nominalizat subcontractantul SC C.G. SRL Oneşti, care urma să execute un procent de 9,34% din valoarea lucrărilor. În acest sens, s-a încheiat contractul de subantrepriză din 31 iulie 2003, faţă de procentul pe care urma să îl execute, respectiv faţă de faptul că nu se depăşea 10%, subcontractantului SC C.G. SRL Oneşti nu i s-au solicitat documente care să ateste datoriile la buget înainte de a se emite fişa de avizare a contractului de execuţie (8 august 2003). Contractantul SC A.C. SA încheie contractul de prestaţie din 01 august 2003 prin care subcontractantul SC G.G. SRL Oneşti se obligă să efectueze servicii de manoperă, valoarea contractului fiind de 28.321.043.150 lei. Deşi intitulat contract de prestări servicii şi chiar dacă expertul contabil concluzionează că nu se pot stabilit exact raporturile juridice între cele două societăţi, instanţa reţine că în realitate, SC A.C. SA a subcontractat întreaga lucrare. Această convingere este determinată de împrejurarea că adunând valoarea contractului de subcontractare cu valoarea „contractului de prestaţie", rezultă întocmai valoarea contractului de lucrări.
După ce s-au demarat lucrările de execuţie, dirigintele de şantier a solicitat (prin dispoziţia aflată la fila 38 dosar) modificarea unor soluţii tehnice având în vedere condiţiile de amplasament, platformă îngustă, zonele în care profilul transversal al albiei s-a modificat ca urmare a ploilor cu caracter de calamitate.
Astfel, s-a solicitat modificarea sistemului rutier prin înlocuirea straturilor din mixtură bituminoasă cu straturi din piatră spartă, iar pentru execuţia lucrărilor de apărare de maluri, s-a solicitat executarea de ziduri de sprijin din bitum care să înlocuiască zidurile din gabioane, scopul fiind realizarea unei secţiuni de liberă scurgere mai mare. Urmare a solicitării dirigintelui de şantier, s-a solicitat întocmirea unui memoriu tehnic, memoriu ce a fost întocmit de SC R.C.XXI SRL Neamţ, prin care s-a analizat solicitarea mai sus expusă şi modificarea soluţiei tehnice (filele 36-37 dosar). Memoriul tehnic justificativ a făcut obiectul analizei unei comisii tehnice din cadrul Consiliului Local Ceahlău, comisie care a avizat favorabil la data de 12 august 2004 modificarea soluţiei tehnice a structurii sistemului rutier cât şi realizarea malurilor din ziduri de sprijin.
Prin Hotărârea nr. 44 din 12 august 2004 (fila 41 dosar) Consiliul Local al Comunei Ceahlău a aprobat schimbarea soluţiei tehnice iar la data de 13 august 2004 a solicitat Agenţiei SAPARD prin nota înregistrată sub nr. 10281 din 13 august 2004, modificarea soluţiei tehnice. Prin raportul de verificare din 26 august 2004, compartimentul de verificare tehnică a Agenţiei SAPARD îşi manifestă acordul cu privire la modificarea soluţiei tehnice cerute, în condiţiile secţiunii C9-volum IV măsura 2.1 din Manualul de proceduri, prin acelaşi raport apreciindu-se asupra faptului că nota explicativă este eligibilă. Eligibilitatea modificării soluţiei tehnice rezultă şi din fişa de verificare de la fila 40 dosar.
După obţinerea avizului din partea autorităţii contractante, reclamantul a solicitat emiterea autorizaţiei de construire pe noua soluţie tehnică iar la 10 septembrie 2004 Consiliul Judeţean Neamţ emite autorizaţia din 10 septembrie 2004 (fila 34 dosar).
Pe parcursul execuţiei proiectului, toate lucrările au fost decontate de SC A.C. SA Galaţi, contractant care a prezentat la plată facturile şi situaţiile de lucrări emise de această societate, reclamantul depunând cererile de plată însoţite de înscrisuri ce emanau de la contractant.
La data de 15 octombrie 2004 cu ocazia terminării lucrărilor s-a încheiat procesul-verbal de recepţie a lucrărilor din 15 octombrie 2004 (fila 518 dosar), prin care a fost propusă admiterea recepţiei, procesului-verbal, fiind semnat şi ştampilat şi de Agenţia SAPARD - compartimentul verificare tehnică.
Comisia de recepţie şi-a motivat propunerea de admitere a recepţiei prin faptul că - lucrările executate corespund cantitativ şi calitativ prevederilor documentaţiei tehnice cu devizele ofertă.
După recepţia lucrării, în ordine cronologică, instanţa reţine că în perioada 11-13 iulie 2005 şi 29 iulie 2005 - 30 iulie 2005 obiectivul realizat a fost afectat de inundaţii, ploi torenţiale, scurgeri de pe versante, constatarea şi evaluarea pagubelor realizându-se prin procesul-verbal din 1 august 2005 (fila 519 dosar). Ulterior, Inspectoratul judeţean în Construcţii întocmeşte nota, iar SC P.D. SRL realizează expertiza tehnică din noiembrie 2005, înscrisuri prin care se constată starea degradată a drumului, reţinându-se drept cauze inundaţiile din vara anului 2005, deficienţe de execuţie, dar şi circulaţia autovehiculelor cu încărcătură peste limitele admise. Ulterior, la data de 2 august 2006 se constată că remedierile prevăzute în expertiza tehnică nu erau finalizate, însă se reţin efectele inundaţiilor şi angajamentul beneficiarului de a executa decolmatarea rigolelor.
Prin acelaşi înscris (fila 109) se constată existenţa indicatoarelor de limitare a vitezei şi tonajului şi a rampelor de depozitare şi încărcare a materialului lemnos, recomandându-se ca la recepţia finalizării aplicării tratamentului bituminos verificarea să fie executată cu responsabilitate. Prin procesul-verbal din 9 august 2006 se constată nefinalizarea lucrărilor din cauza condiţiilor meteo.
Prin procesul-verbal din 7 septembrie 2006 se realizează recepţia finală a lucrărilor prin care se admite recepţia, menţionându-se că lucrările executate corespund c alitativ şi cantitativ.
Urmare constatării unor nereguli, s-a procedat ulterior la constituirea debitului în cuantum de 3.144.140,33 lei în sarcina Consiliului Local al Comunei Ceahlău.
Instanţa de fond a constatat că, sub aspect formal, procesul-verbal de constatare este întocmit cu încălcarea art. 2 din H.G. nr. 1306/2007.
Recuperarea creanţelor este, potrivit textului, precedată de constatarea debitului, constatare ce se realizează în condiţiile art. 2.
S-a reţinut în cauză că echipa de control a efectuat controlul la sediul pârâtei, controlul fiind unul documentar. Deşi în adresele emise anterior întocmirii procesului-verbal de constatare, pârâta a comunicat că este necesară efectuarea unei expertize de specialitate (chiar arată că s-a demarat procedura pentru încheierea unui contract în acest sens relevantă fiind adresa de la filele 150-152 dosar) prin actul de control se constată că reclamantul datorează întreaga sumă de care a beneficiat prin contractul de finanţare. De remarcat este împrejurarea că nu au intervenit elemente noi între luna ianuarie 2008 (adresa către OLAF) şi luna mai (când are loc controlul documentar) şi că atât la baza emiterii adresei din ianuarie cât şi la baza emiterii procesului-verbal de constatare au stat aceleaşi înscrisuri, respectiv raportul final al cazului şi nota transmisă de DLAF. Mai mult, se reţine că în procedura de constatare potrivit art. 2 alin. (2) H.G. nr. 1306/2007 echipa nominalizată trebuia să comunice reclamantului data declanşării controlului dându-i, în aplicarea alin. (8) al art. 2, posibilitatea să formuleze observaţii. Totodată, se reţine că solicitarea de date, informaţii, conform alin. (7) al art. 2, se impunea, în condiţiile în care chiar pârâta prin adresele anterioare a opinat în sensul respectării de către reclamant a dispoziţiilor contractuale şi legale.
Sub aspect formal instanţa reţine din analiza contractului că singura situaţie în care autoritatea contractantă dispune rezilierea, este cea prevăzută la art. 11 alin. (1).
În ce priveşte fondul actului de constatare, instanţa reţine că în mod greşit s-a reţinut în fapt că reclamantul ar fi executat lucrări pe o soluţie modificată înainte de a primi acceptul pârâtei cu privire la noua soluţie tehnică. Înscrisurile depuse de reclamant (respectiv dispoziţia de şantier - fila 38, memoriul tehnic - fila 36, raportul de verificare - fila 39, fişa de verificare - fila 40, hotărârile consiliului local - filele 41, 42, autorizaţia din 10 septembrie 2004) fac dovada că modificarea structurii rutiere a fost necesară şi a fost aprobată de către Agenţia SAPARD, situaţie confirmată chiar de pârâtă la fila 150 dosar.
În ce priveşte decizia de soluţionare a contestaţiei sub aspectul soluţiei tehnice, instanţa reţine ca în considerentele deciziei nu se regăsesc motivele pentru care au fost înlăturate apărările reclamantului cu privire la acest aspect.
Cu privire la deficienţele calitative ale obiectivului realizat, instanţa constată că reţinerea din procesul-verbal de constatare este contrară înscrisurilor întocmite pe parcursul derulării contractului. Astfel, atât prin procesul-verbal de recepţie preliminară cât şi prin procesul-verbal de recepţie finală comisia a propus recepţia lucrării apreciind că lucrările corespund cantitativ şi calitativ şi că respectă proiectul. Câtă vreme chiar pârâta a semnat prin reprezentanţii săi înscrisurile mai sus arătate, înscrisuri ce au fost întocmite la faţa locului şi care se coroborează cu concluziile expertului dar şi cu adresele emise de pârâtă în perioada anterioară emiterii procesului-verbal de constatare, instanţa a apreciat că reţinerea echipei de control nu este justificată. Mai mult, câtă vreme pârâta comunica OLAF în ianuarie 2008 că în documentele din dosarele cererilor de plată există buletine de analize pentru betonul realizat şi certificate de calitate, comunicând totodată că deficienţele constatate au fost remediate, a reţine în luna mai că lucrările nu corespund calitativ, fără a fi prelevate probe ştiinţifice şi fără a se efectua o expertiză a cărei necesitate a invocat-o chiar pârâta, apare ca fiind nelegal.
Ultimul aspect reţinut în actul de control, aspect ce comportă mai multe discuţii, este acela că SC A.C. SA a subcontractat întreaga lucrare către SC C.G. Oneşti.
Instanţa reţine că, într-adevăr, întreaga lucrare a fost subcontractată deşi contractantul potrivit art. 7 din formularul G3 - ACP 3.12 (fila 430) nu putea subcontracta fără autorizarea prealabilă scrisă a autorităţii contractante.
Procedând în maniera mai sus arătată, dat fiind faptul că subcontractantul trebuia să execute doar un procent de 9,34% (condiţie fără de care la încheierea contractului nu le-a ţinut a îndeplini condiţiile de eligibilitate aplicabile contractantului), suspiciunile de fraudă invocate de organismele europene apar ca fiind întemeiate .
Esenţial însă în cauza de faţă este că lucrarea era deja executată de subcontractant la data când a fost descoperită subcontractarea.
Având în vedere că părţile au făcut apărări cu privire la durata contractului, instanţa reţine că noţiunile de „durată de execuţie a proiectului" este diferită de durata de valabilitate a contractului. Astfel, la art. 2 alin. (2) al contractului de finanţare s-a prevăzut că durată de execuţie – de 12 luni, însă durata de valabilitate cuprinde perioada de execuţie a proiectului la care se adaugă 5 ani. Prin art. 17 alin. (3) (reţinut în actele contestate) s-a precizat că în cazul încălcării de către beneficiar a contractului, autoritatea contractantă (de data aceasta APDRP - fosta SPARD) va înceta executarea contractului şi nu valabilitatea contractului.
Invocarea de către pârâtă a jurisprudenţei altor instanţe nu poate fi reţinută, câtă vreme circumstanţele cauzei de faţă sunt total diferite în raport de cauzele ce au făcut obiectul altor judecăţi. Mai mult, atitudinea inconsecvenţă a pârâtei generată tocmai de manifestarea unor opinii contrare dar şi de emiterea unor înscrisuri vădit contrare actelor contestate în cauza de faţă, este de natură a întări convingerea instanţei cu privire la nelegalitatea actelor contestate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, solicitând modificarea ei în tot, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamant ca nefondată.
A fost invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia s-a făcut referire, în esenţă, la următoarele aspecte de nelegalitate a hotărârii atacate:
1. Concluzia instanţei de fond în sensul că, sub aspect formal, procesul-verbal de constatare este întocmit cu încălcarea art. 2 din H.G. nr. 1306/2007 este greşită.
În speţa de faţă, controlul echipei de expertiză din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a declanşat în urma sesizării acestei autorităţi de către Departamentul de Luptă Antifraudă, prin Nota nr. 7/586/2006, cât şi de către O.L.A.E. (ambele organisme cu atribuţii de control în ceea ce priveşte derularea fondurilor comunitare) prin adresa nr. 8/06 770 din 14 august 2007, care au constatat grave încălcări ale contractului de finanţare.
Or, în raport cu prevederile art. 2 alin. (13) din H.G. nr. 1306/2007, într-o atare situaţie, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare şi a cofinanţării aferente va proceda la stabilirea şi individualizarea obligaţiilor de plată şi emiterea titlului de creanţă, rubricile din procesul-verbal de constatare urmând a fi completate în conformitate cu cele constatate prin actul DLAF.
În conformitate cu prevederile art. 2 lit. f) art. 3 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 79/2003 şi art. 2, 3, 8 alin. (3) din H.G. nr. 1306/2007, procesul-verbal încheiat în data de 26 mai 2008 reprezintă titlul de creanţă emis de Agenţie, prin care s-a constituit în sarcina beneficiarului un debit de 3.144.140,33 lei, reprezentând contravaloarea contractului de lucrări.
2. Decizia nr. 14907617 din 12 august 2008 prin care a fost soluţionată contestaţia reclamantului nu este nulă de drept, fiind emisă de către o altă entitate decât directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti, respectiv de către o Comisie de soluţionare a contestaţiei alcătuită din 3 experţi de specialitate, alţii decât cei care au participat la întocmirea procesului-verbal contestat.
3. Deşi s-a reţinut în mod corect că prin procesul-verbal din 9 august 2006 s-a constatat nefinalizarea lucrărilor de remediere, această împrejurare nu a fost avută în vedere la pronunţarea soluţiei în cauză, instanţa omiţând să observe şi existenţa rapoartelor de control din 13 iunie 2006 şi 21 august 2006, care atestă efectuarea controalelor pe teren.
Întrucât la aceste controale DLAF şi OLAF au constatat grave încălcări ale contractului de finanţare, s-a recomandat Agenţiei de Plăţi declararea proiectului neeligibil şi, pe cale de consecinţă, recuperarea întregii sume decontate către Consiliul Local Ceahlău.
Neregulile constatate au vizat, în esenţă, importante deficienţe în construcţie şi materiale utilizate pentru proiect, discrepanţele dintre ceea ce se presupunea a fi construit şi ceea ce s-a construit (existând în aceste liste întocmite în detaliu cu deficienţele drumului), efectuarea proiectului original de un inginer asociat angajat de Consiliul Judeţean, încălcarea prevederilor contractuale în ceea ce priveşte subcontractarea.
Aceste controale în teren, susţine recurenta, s-au făcut cu respectarea dispoziţiilor legale privind desfăşurarea activităţii de implementare a programului SAPARD (Legea nr. 316/2001 şi O.G. nr. 79/2003), norme care prevăd că eligibilitatea cheltuielilor este supusă verificărilor pe tot parcursul duratei de valabilitate a contractului de finanţare, care cuprinde perioada de execuţie a proiectului (maxim 2 ani), la care se adaugă o perioadă de 5 ani de monitorizare, conform art. 2 din contractul de finanţare, iar soluţia pronunţată este contrară respectivelor constatări, reţinute ca atare şi de instanţa de fond.
Recursul este fondat.
Examinând actele dosarului, hotărârea atacată şi criticile ce i-au fost aduse, prin prisma dispoziţiilor legale incidente în materia supusă controlului judiciar, Înalta Curte reţine că subzistă în speţă motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru argumentele ce succed.
Între Agenţia SAPARD, în calitate de autoritate contractantă şi Consiliul Local al comunei Ceahlău în calitate de beneficiar, la data de 19 februarie 2003 s-a încheiat un contract de finanţare având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 34.361.264.958 lei pentru proiectul intitulat „Modernizare drum local DC 151, Comuna Ceahlău”.
Contractul de finanţare s-a încheiat în baza Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, stabilind cadrul administrativ, legal şi tehnic de implementare a programului SAPARD, adoptat prin reglementarea C.E nr. 1.268/1999 privind suportul Comunităţii pentru măsurile de preaderare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale în ţările candidate din centrul şi estul Europei în perioada de preaderare .
Dispoziţiile legale privind desfăşurarea activităţii de implementare a Programului SAPRD prevăd că eligibilitatea cheltuielilor este supusă verificării pe tot parcursul duratei de valabilitate a contractului, care include perioada de execuţie a proiectului (maxim 2 ani) şi o perioadă de monitorizare de 5 ani, aşa cum s-a specificat şi în art. 2 din contractul-cadru de finanţare.
Urmare controlului pe teren şi documentar efectuat pe tot parcursul implementării proiectului de către experţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi CRPDRP Iaşi, precum şi a Notei de informare din 26 februarie 2007 emisă de Guvernul României – Departamentul pentru Luptă Antifraudă, prin care recurenta a fost informată că au fost constatate o serie de nereguli, s-a procedat la constituirea debitului în cuantum de 3144140,33 lei în sarcina Consiliului Local Ceahlău, reţinându-se nerespectarea dispoziţiilor din contractul de finanţare, Anexa 1 – Prevederi Generale, pct. 1 alin. (1) şi (2), art. 17, pct. 1-5, Anexa 4 – Manualul de instrucţiuni privind achiziţiile publice de lucrări pentru beneficiarii publici.
Controlul echipei de experţi din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a declanşat în urma sesizării acestei autorităţi de către DLAF, prin Nota nr. 7/586/2006 şi OLAF, prin adresa nr. D/06770 din 14 august 2007, ambele organisme de control în ceea ce priveşte derularea fondurilor comunitare constatând grave încălcări ale contractului de finanţare.
Potrivit art. 2 alin. (13) din H.G. nr. 1306/2007, în cazul actului de control transmis de DLAF, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare şi a cofinanţării aferente va proceda la stabilirea şi individualizarea obligaţiilor de plată şi emiterea titlului de creanţă, rubricile din procesul-verbal de constatare urmând a fi completate în conformitate cu cele constatate prin actul DLAF.
Ca atare, prima instanţă a reţinut în mod greşit că procesul-verbal de constatare este întocmit, sub aspect formal, cu încălcarea art. 2 din H.G. nr. 1306/2007, motivat de faptul că echipa de control a autorităţii contractante ar fi efectuat doar un control documentar şi ar fi nesocotit obligaţia de comunicare a datei declanşării controlului, cu acordarea posibilităţii de a formula observaţii.
Procesul-verbal de constatare încheiat la 26 mai 2008, pe baza constatărilor DLAF reprezintă titlul de creanţă emis de Agenţie, prin care s-a constituit în sarcina beneficiarului un debit de 3.144.140,33 lei, conform art. 2 lit. f) şi art. 3 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 79/2003, corelate cu cele ale art. 2, 3 şi 8 alin. (3) din H.G. nr. 1306/2007.
Potrivit art. 4 alin. (1) din Secţiunea B a Legii nr. 554/2001, cheltuiala este eligibilă numai în condiţiile în care aceasta respectă atât dispoziţiile Acordului Multianual de finanţare, cât şi regulile existente în legislaţia naţională cu privire la eligibilitatea cheltuielilor.
Finanţarea nerambursabilă se acordă beneficiarului în termenii şi condiţiile stabilite în contractul de finanţare, cheltuielile fiind eligibile numai dacă se respectă întocmai aceşti termeni şi condiţii.
Or, în speţă, OLAF a constatat că drumul construit nu este acela contractat şi agreat iniţial, niciunul din documentele aflate la dosarul cererii de finanţare neatestând aprobarea schimbării parametrilor fundamentali ai drumului - lungime, lăţime, traseu, clasă de încadrare - care au fost definiţi în cererea de finanţare, fiind obligatorie respectarea lor până la finalizarea execuţiei proiectului.
S-a constatat, de asemenea, că proiectul a fost modificat la data de 17 octombrie 2007, construcţia conform noului proiect fiind începută însă anterior, iar SC A.C. SA Galaţi a prezentat documente false referitoare la îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate sau inexacte referitoare la realitatea executării lucrărilor de către această firmă, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri nerambursabile SAPARD pentru decontarea lucrărilor de construcţii.
Au fost prezentate documente false şi în ceea ce priveşte realitatea executării lucrărilor de către constructorul adjudecător şi respectarea procentului de subcontractare de către subcontractor, prin decontarea nelegală a cheltuielilor aferente din fondurile nerambursabile SAPARD fiind favorizată o implementare proastă a proiectului menţionat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 7 – Subcontractarea din „Condiţiile generale pentru contractele de lucrări”, pentru a putea proceda la subcontractarea unei părţi a contractului de execuţie lucrări, ofertantul câştigător - SC A.C. SA Galaţi trebuia să fi avut acordul scris al autorităţii contractante, iar subcontractantul SC „C.G. SRL Oneşti trebuia să fi îndeplinit aceleaşi criterii de eligibilitate aplicabile contractantului. Totodată, conform art. 4.2 din Instrucţiunile pentru ofertanţi, ofertantul câştigător nu avea dreptul de a subcontracta mai mult de 30% din volumul de lucrări stabilit prin contract, condiţie neîndeplinită în speţă, acesta subcontractând lucrările în procent de 100%.
Această împrejurare a fost reţinută ca atare şi de prima instanţă, concluzionându-se însă în mod greşit că singura sancţiune ce ar putea fi aplicată atunci când lucrările nu sunt definitivate constă în întreruperea contractului de executare, prevăzută, de altfel prin norme cu caracter relativ, iar nu aceea de încetare a contractului de finanţare.
Nu au fost avute în vedere nici celelalte deficienţe constatate de OLAF, anterior redate, ca dealtfel nici cele privind lucrările de construcţie şi materialele utilizate pentru proiect, etc., lipsită de eficienţă fiind, raportat la soluţia adoptată de judecătorul fondului, constatarea acestuia privind nefinalizarea lucrărilor de remediere şi atestată prin procesul-verbal din 9 august 2006.
Faţă de cele expuse, reţinând că soluţia pronunţată de judecătorul fondului este contrară dispoziţiilor legale incidente în materie şi probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1), corela cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va admite recursul şi va modifica în tot hotărârea atacată în sensul respingerii acţiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit împotriva sentinţei civile nr. 117 din 13 august 2009 a Curţii de Apel Bacău – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot sentinţa atacată în sensul că respinge în fond ca neîntemeiată acţiunea reclamantului Consiliul Local al Comunei Ceahlău.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1778/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 196/2010. Contencios → |
|---|
