ICCJ. Decizia nr. 2108/2010. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2108/2010
Dosar nr. 8080/2/2009
Şedinţa publică din 23 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamanta U.C.M.R. - A.D.A. în contradictoriu cu pârâtul O.R.D.A. a solicitat suspendarea Deciziei nr. 99 din 17 august 2009 emisă de către pârât, până la soluţionarea pe fond a cauzei.
Prin sentinţa civilă nr. 3245 din 13 octombrie 2009 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, admis acţiunea formulată de reclamantă şi a suspendat executarea deciziei nr. 99 din 17 august 2009 emisă de O.R.D.A., până la soluţionarea pe fond a cauzei.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că suspendarea executării actului administrativ se poate dispune dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: să existe un caz bine justificat şi pentru prevenirea unei pagube iminente.
În privinţa primei condiţii, dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. t) lămuresc conţinutul noţiunii de cazuri bine justificate, aceasta referindu-se la împrejurările legate de starea de fapt şi de drept,care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
Instanţa de fond a apreciat că reclamanta a justificat îndeplinirea acestei prime condiţii în condiţiile în care însăşi emitentul actului atacat, în răspunsul formulat la plângerea prealabilă, aduce la cunoştinţă acesteia, că s-a hotărât modificarea deciziei (adresa 7836 din 22 septembrie 2009).
De asemenea, instanţa de fond a mai reţinut că măsurile dispuse de către pârâtă sunt de natură a crea reclamantei şi o pagubă iminentă în sensul art. 2 lit. ş) din Legea nr. 554/2004 - prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.
Împotriva hotărârii instanţei de fond, pârâtul O.R.D.A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului se arată că instanţa de fond în mod greşit a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Ulterior, la termenul de judecată din data de 23 aprilie 2010 recurentul a depus la dosar Decizia nr. 118 din 26 octombrie 2009, prin care a fost abrogată Decizia a cărei suspendare s-a dispus, respectiv nr. 99 din 17 august 2009.
Examinând cauza şi sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
Pentru a ajunge la această soluţie Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată, „înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".
În cauză, actul administrativ a cărei suspendare s-a solicitat a fost revocat prin emiterea Deciziei nr. 118 din 26 octombrie 2009.
Având în vedere că prin emiterea Deciziei nr. 118 din 26 octombrie 2009 a fost abrogată Decizia nr. 99 din 17 august 2009 rezultă, fără putinţă de tăgadă, că acţiunea formulată, prin care se solicită suspendarea acestui act administrativ a rămas fără obiect.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentinţa atacată în sensul că va respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de O.R.D.A., împotriva sentinţei civile nr. 3245 din 13 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 23 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2104/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 211/2010. Contencios → |
|---|
