ICCJ. Decizia nr. 2479/2010. Contencios. Contract administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2479/2010
Dosar nr.1170/46/2009
Şedinţa publică din 12 mai 2010
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 31 martie 2009 la Judecătoria Piteşti şi precizată prin cererea depusă la 5 octombrie 2009, reclamantul Cabinet medical veterinar Dr. D.I. a solicitat obligarea pârâţilor Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a Judeţului Argeş să respecte clauzele Contractului de concesiune nr. 1.671 din 1 septembrie 1999 şi a anexelor acestuia, în sensul de a i se permite să elibereze certificate sanitar-veterinare privind transportul animalelor şi la SC „A." SA Costeşti.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a încheiat pentru o perioadă de 15 ani Contractul de concesiune nr. 1671 din 1 august 1999, având ca obiect şi certificarea sanitară-veterinară, dar cu începere de la data de 15 ianuarie 2009, i s-a interzis desfăşurarea acestei activităţi la SC „A." SA Costeşti, cu motivarea că acţiunile sanitar-veterinare sunt efectuate de personalul sanitar-veterinar propriu, conform dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Ordinul nr. 486 din 27 decembrie 2001, emis în baza Legii nr. 60/1974.
Urmare abrogării acestei legi prin Legea nr. 215/2004, reclamantul a arătat că nici Ordinul nr. 486 din 27 decembrie 2001 nu mai produce efecte juridice, astfel că medicul salariat al SC „A." SA Costeşti este incompatibil să desfăşoare activităţi medical-veterinare, nefiind împuternicit printr-un contract încheiat cu direcţia veterinară judeţeană.
Prin Sentinţa civilă nr. 5.141 din 10 iulie 2009 Judecătoria Piteşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 faţă de obiectul pricinii, care se referă la un contract de natură administrativă.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a pronunţat Sentinţa nr. 192/F/CONT din 4 noiembrie 2009, prin care a admis în parte acţiunea, a obligat pârâtele Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a Judeţului Argeş să respecte Contractul de concesiune nr. 1671/1999 şi actele adiţionale, în sensul de a permite reclamantului să elibereze certificate veterinare privind transportul animalelor şi de la SC „A." SA Costeşti şi a respins cererea formulată împotriva Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Instanţa de fond a constatat că pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nu are calitate procesuală pasivă în cauză, având în vedere că drepturile şi obligaţiile sale de concedent au fost transmise Agenţiei Domeniilor Statului şi ulterior, Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Pe fondul cauzei, s-a reţinut că, potrivit Contractului de concesiune nr. 1671/1999, reclamantul poate exercita acţiuni sanitar veterinare cuprinse în Programul naţional de combatere a bolilor de animale în Circumscripţia Sanitar Veterinară Costeşti, în raza căreia îşi desfăşoară activitatea şi SC „A." SA Costeşti, care are o fermă de porci.
Conform Programului de supraveghere, prevenire, control şi eradicarea bolilor la animale pentru anul 2009, aprobat prin HG nr. 331/2009 şi Normei metodologice de aplicare a acestui program, aprobată prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare nr. 24/2009, în exploataţiile agricole acţiunile sanitar veterinare prevăzute în Program pentru anul 2009 se execută de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Din acest motiv, s-a reţinut că Programul pentru anul 2009 se aplică şi particularilor şi colectivităţilor, dar activităţile sanitar veterinare pot fi realizate numai de către medicii împuterniciţi de autorităţile sanitare veterinare, cum este cazul reclamantului, împuternicit în baza contractului de concesiune.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs pârâtele Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a Judeţului Argeş, solicitând casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică şi pe fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Recurentele au susţinut că instanţa de fond a interpretat greşit clauzele Contractului de concesiune nr. 1671 din 1 septembrie 1999, prin care intimatul-reclamant a concesionat activităţile sanitare veterinare de interes public naţional din cadrul Circumscripţiei Sanitare Veterinare (CSV ) Costeşti, prevăzute în Programul acţiunilor strategice, nu şi pe cele din exploataţiile de animale autorizate sanitar-veterinar pe raza zonei de activitate.
Recurentele au precizat că, în conformitate cu dispoziţiile legale, medicul veterinar concesionar este responsabil prin contractul de concesiune pentru efectuarea acţiunilor sanitar veterinare obligatorii la exploataţiile non profesionale care sunt prevăzute în Programul strategic, dar nu efectuează supravegherea clinică a animalelor din exploataţii şi nici nu poate certifica dacă animalele din exploataţia autorizată sanitar veterinar sunt sănătoase, întrucât aceste acţiuni sunt efectuate de medicul veterinar angajat în temeiul unui contract încheiat cu exploataţia respectivă.
Recurenta Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a criticat şi concluzia instanţei de fond privind calitatea sa procesuală pasivă, arătând că aceasta este rezultatul interpretării greşite a dispoziţiilor legale, potrivit cărora, contractele de concesiune se derulează prin direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, în cauză Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi de excepţia de ordine publică, invocată din oficiu de instanţă, conform dispoziţiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate în cauză pentru următoarele considerente:
La data de 1 septembrie 1999 a fost încheiat Contractul de concesiune nr. 1671/1999 între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, în calitate de concedent şi intimatul-reclamant, în calitate de concesionar.
Prin acte adiţionale succesive, calitatea de concedent a fost transmisă Agenţiei Domeniilor Statului şi ulterior Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a Judeţului Argeş.
În conformitate cu prevederile art. II din Legea nr. 127/2005 de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 88/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în contractele de concesiune deja încheiate la data în vigoare a legii susmenţionate, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, s-a subrogat în drepturile şi obligaţiile Agenţiei Domeniilor Statului, în ceea ce priveşte activităţile sanitar-veterinare în interes naţional, prin încheierea de acte adiţionale.
În Actul adiţional nr. 4 din 29 decembrie 2006 la Contractul de concesiune nr. 1671/1999 s-a prevăzut la art. IV prelungirea termenului până la 31 iulie 2007, urmând ca după această dată, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş să atribuie contractul de servicii de identificare şi înregistrare a animalelor şi a mişcării acestora, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a actelor normative emise în aplicarea lor.
În executarea Actului adiţional nr. 4 din 29 decembrie 2006, s-a încheiat contractul de servicii nr. 14428/2006 între Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş, în calitate de achizitor şi Cabinet medical veterinar Dr. D.I., în calitate de prestator.
În consecinţă, parte în contractul administrativ dedus judecăţii este Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a judeţului Argeş, unitate din structura Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor cu personalitate juridică, conform anexei nr. 2 la OG nr. 42/2004 şi anexei nr. 2 la HG nr. 130/2006.
Cum autoritatea publică titulară a drepturilor şi obligaţiilor din Contractul de concesiune nr. 1671/1999 funcţionează la nivel judeţean, se constată că hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea normelor de competenţă materială prevăzute de art. 3 pct. 1 C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru litigiile de contencios administrativ.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va admite recursurile în baza art. 312 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, va casa hotărârea instanţei de fond în baza art. 304 pct. 3 C. proc. civ. şi va dispune trimiterea cauzei spre competentă soluţionare la Tribunalul Argeş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Urmare admiterii recursurilor pentru excepţia de procedură privind necompetenţa materială, nu se mai impune a fi examinate criticile formulate de recurente pe fondul pricinii şi acestea vor fi avute în vedere, sub forma unor apărări pe fond cu ocazia rejudecării litigiului de către instanţa competentă material.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor împotriva Sentinţei civile nr. 192/F/CONT din 4 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Argeş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 mai 2010.
Procesat de GGC - LM
| ← ICCJ. Decizia nr. 2592/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 2475/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
