ICCJ. Decizia nr. 2907/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2907/2010
Dosar nr. 746/1/2010
Şedinţa publică din 2 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 4000 din 18 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti a fost admisă excepţia autorităţii de lucru judecat şi în consecinţă a fost respinsă acţiunea reclamantului S.L. în contradictoriu cu Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru autoritate de lucru judecat.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că prin Decizia nr. 4352 din 26 noiembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost admisă în parte acţiunea reclamantului, în sensul că pârâtul a fost obligat să acorde reclamantului gradul profesional corespunzător de ofiţer de poliţie şi a fost respinsă cererea privind acordarea daunelor morale.
Instanţa a reţinut că în cauza de faţă reclamantul a solicitat plata daunelor morale prin invocarea hotărârii nr. 401/2007 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării constatând că litigiul de faţă îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 1201 C. civ., în sen sul că este între aceleaşi părţi, are acelaşi obiect şi priveşte aceeaşi cauză.
Împotriva sentinţei civile nr. 4000 din 18 noiembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs în termen legal reclamantul S.L., prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.
A învederat recurentul, prin motivele căii de atac, că sentinţa recurată este netemeinică şi nelegală, întrucât instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecaţii schimbând înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia, cu încălcarea; şi cu greşita aplicare a legii, iar hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii precum şi motive străine pricinii. Excepţia autorităţii lucrului judecat a fost admisă în mod eronat deoarece: obiectul dosarului nr. 94/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi a constituit obligarea pârâţilor la trecerea în corpul ofiţerilor conform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 iar obiectul dosarului nr. 2724/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti 1-a reprezentat punerea în executare a Hotărârii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării nr. 401/2007; cauza dosarului nr. 94/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi 1-a constituit acordarea gradului de subinspector de poliţie, iar obiectul dosarului nr. 2724/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti îl constituie acordarea sumei de 5.000 euro cu titlu de daune morale; părţile dosarului nr. 94/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi erau M.I.R.A., I.G.P.R. şi I.J.P. Galaţi, iar părţile dosarului nr. 2724/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti au fost doar reclamantul şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. Pe de altă parte, recurentul a precizat că motivarea instanţei de fond şi respingerea acţiunii ca nefondată încalcă dreptul garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale întrucât susţinerile reclamantului nu au fost examinate de instanţa sesizată cu soluţionarea fondului. Or, prima instanţă trebuia să indice cu suficientă claritate temeiurile pe care şi-a fundamentat hotărârea, în scopul de a face posibilă exercitarea în mod eficient dreptul la o cale de atac. In motivarea hotărârii instanţa de fond nu a făcut nici o referire concretă la elementele de fapt care ar fi putut justifica concluzia înlăturării argumentelor aduse în susţinerea admiterii acţiunii. A mai arătat recurentul că dacă soluţia definitivă dată în cauză ar fi aceea a respingerii acţiunii pentru autoritate de lucru judecat, atunci Hotărârea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării ar fi ineficientă în sensul imposibilităţii acesteia de a produce consecinţe juridice.
Prin întâmpinare Ministerul Administraţiei şi Internelor a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciindu-se că hotărârea atacată este legală şi temeinică.
Recursul este nefondat.
Instanţa de fond a procedat în mod întemeiat la admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi la respingerea, pe acest temei, a cererii de chemare a judecată, astfel cum a fost precizată, prin care reclamantului S.L. a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Administraţiei şi Internelor la plata sumei de 5.000 euro cu titlu de daune morale.
Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 1201 C. civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcute de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate. Lucrul judecat este reglementat, în Codul civil, ca o prezumţie legală absolută şi irefragabilă de conformitate a hotărârii cu adevărul. Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi fiind purtat între aceleaşi părţi, ci şi contrazicerile dintre două hotărâri judecătoreşti, în sensul că drepturile recunoscute unei părţi sau constatările făcute printr-o hotărâre irevocabilă să nu fie contrazise printr-o hotărâre posterioară, dată într-un alt proces.
În cauză, cum corect a reţinut prima instanţă, există tripla identitate de obiect, cauză şi părţi. Capătului de cerere prin care reclamantul a solicitat, în cadrul litigiului ce a format obiectul dosarului nr. 94/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi şi care are aceeaşi cauză juridică ca aceea invocată în procesul de faţă, obligarea, printre alţii, a pârâtului Ministerul Administraţiei şi Internelor (fostul Minister al Internelor şi Reformei Administrative) la plata de daune morale i s-a dat o rezolvare irevocabilă, în sensul respingerii, prin Decizia nr. 4352 din 26 noiembrie 2008 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, astfel că această chestiune nu mai poate fi repusă în discuţie ulterior, opunându-se principiul autorităţii lucrului judecat.
În aceste condiţii, constatând că motivele de recurs invocate în cauză nu sunt întemeiate şi că hotărârea atacată este legală şi temeinică, se va dispune, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamantul S.L. împotriva sentinţei civile nr. 4000 din 18 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.L. împotriva sentinţei civile nr. 4000 din 18 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 2 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2882/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2936/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
