ICCJ. Decizia nr. 3229/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3229/2010
Dosar nr. 1241/46/2009
Şedinţa publică de la 17 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 202 din 18 noiembrie 2009, a admis acţiunea formulată de reclamanta N.E. în contradictoriu cu pârâta C.S.E.P.H.A., a anulat Decizia nr. 10326 din 23 octombrie 2008 şi a dispus încadrarea reclamantei în gradul de handicap accentuat.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin certificatul din 9 iunie 2008, C.S.E.P.H.A. din cadrul Consiliului judeţean Argeş a apreciat că reclamanta nu se încadrează într-un grad de handicap, soluţie ce a fost menţinută şi prin Decizia nr. 10326 din 23 octombrie 2008, în care se arată că diagnosticul clinic constituie o boală şi nu un handicap, întrucât nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992 din 31 august 2007 al M.M.F.E.Ş. şi al M.S.P.
Instanţa de fond a precizat că, într-adevăr, la dosarul cauzei nu există dovezi în sensul că boala reclamantei a fost contractată precoce. Însă, în opinia instanţei, suferinţa din copilărie, invocată de reclamantă, constituie un fapt ce poate fi dovedit cu orice mijloc de probă, inclusiv pe baza unor prezumţii, aşa cum dispune art. 1203 C.civil.
Pe acest aspect, Curtea a arătat că reclamanta a suferit o operaţie de dublă protezare, la vârsta de 34 de ani, vârstă care nu corespunde stării de minoritate sau adolescenţă, asimilabile contractării precoce, la care se referă ordinul aflat în discuţie.
Cu toate acestea, instanţa a reţinut faptul că stenoza mitrală (boala de care suferă reclamanta) este o modificare patologică a orificiului mitral, produsă de sudarea orificiului, ce împiedică scurgerea sângelui din atriul în ventriculul stâng; majoritate cazurilor de stenoză mitrală sunt complicaţii apărute în urma unei infecţii streptococice, netratată corespunzător, în special la copii şi, mai rar, este consecinţa unor malformaţii cardiace congenitale.
Stenoza mitrală apărută în urma infecţiei streptococice se manifestă acut, de regulă, după 10-20 de ani de la atacul reumatic iniţial.
În opinia primei instanţe, această simptomatologie a afecţiunii justifică concluzia potrivit căreia existenţa unei stenoze mitrale, care a necesitat o dublă protezare la 34 de ani, nu poate fi decât efectul unei boli instalate în urmă cu 10-20 de ani, adică în adolescenţa reclamantei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta C.S.E.P.H.A., care a solicitat casarea sa şi respingerea acţiunii reclamantei.
În motivarea căii de atac, încadrată în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a susţinut faptul că sentinţa contestată este dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor Ordinului comun nr. 762/1992 din 31 august 2007 al M.M.F.E.Ş. şi al M.S.P.
În concret, recurenta a arătat că etiologia bolii mitrale de care suferă intimata-reclamantă nu reiese din dovezile prezentate de aceasta; stenoza mitrală are o etiologie reumatismală, în proporţie de un sfert din cazurile înregistrate; alte etiologii sunt reprezentate de colagenoză, spondilartrită, anchilozantă, etc. Din examenele eco-cardiografice şi din concluziile clinice se observă originea atero-sclerotică a afecţiunii valvulare a intimatei - insuficienţă mitrală degenerativă.
Intimata a formulat concluzii scrise în care a solicitat respingerea recursului (filele 11-12 dosar).
Analizând sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, la revizuirea din data de 9 iunie 2008, după analizarea documentaţiei şi examinarea intimatei-reclamante, C.E.P.H.A. din cadrul Consiliului judeţean Argeş a emis certificatul din 9 iunie 2008, prin care aceasta nu a fost încadrată în grad de handicap, cu motivarea că nu îi sunt aplicabile criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992 din 31 august 2007 al M.M.F.E.Ş. şi al M.S.P.
Prin Decizia nr. 10326 din 23 octombrie 2008, recurenta C.S.E.P.H.. a confirmat concluziile medicale ale comisiei judeţene anterior nominalizate.
Înalta Curte apreciază că cele două acte administrative mai sus indicate sunt legale, întrucât intimata-reclamantă nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992 din 31 august 2007 al M.M.F.E.Ş. şi al M.S.P.
În aceste criterii, avizate de către Comisia de Cardiologie a M.S.P., la Cap. 4: Funcţiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar şi respirator, Secţiunea A: Funcţiile sistemului cardiovascular; pct. I: Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor inimii, se precizează că au acces la protecţia specială persoanele care prezintă:
- afectarea primară a funcţiei contractile a inimii, respectiv cardiopatiile primare, primitive sau idiopatice (C.M.P. dilatativă, C.M.P. hipertrofică sau obstructivă şi C.M.P. restrictivă sau obliterantă);
- afectarea secundară a funcţiei contractile a inimii, respectiv în:
- angiopatiile congenitale, cianogene sau necianogene, operate sau neoperate, cu insuficienţă cardiacă cronică, clinic manifestă;
- valvulopatii de etiologie diversă, complicate sau decompensate, operate sau neoperate, contractate precoce;
- afectarea ritmului şi conducerii cardiace, respectiv tulburări de ritm şi de conducere, persistente şi severe, contractate precoce.
Din materialul probator administrat în cauză, rezultă că intimata-reclamantă nu întruneşte niciuna din condiţiile legale prezentate mai sus pentru a putea fi încadrată în grad de handicap.
Într-adevăr, în anul 1979, intimata-reclamantă a fost internată în Spitalul Fundeni pentru stenoză mitrală şi hipertensiune pulmonară şi a fost supusă unei intervenţii medicale de desvulvare mitrală digitală, însă nu s-a reţinut că valvulopatia mitrală este congenitală sau că a fost contractată precoce.
În anul 2007, intimata-reclamantă a fost supusă unei alte intervenţii medicale de dublă protezare mitro-aortică, cu proteză mecanică, pentru boala mitro-aortică cu insuficienţă mitrală, grad 2/3, degenerativă.
Însă, susţinerile intimatei-reclamante că suferă din copilărie de această afecţiune nu are o atestare documentară.
Cu alte cuvinte, din actele aflate la dosar, nu rezultă că valvulopatia are drept cauză reumatismul poliarticular acut. În plus, examenele eco-cardiografice confirmă natura degenerativă (aterosclerotică) a afecţiunii valvulare.
Înalta Curte consideră că este greşit raţionamentul primei instanţe care s-a întemeiat pe prezumţii, pentru a ajunge la concluzia precocităţii afecţiunii medicale a intimatei-reclamante, şi care a înlăturat menţiunile existente în actele medicale prezentate în cauză.
Ca atare, faţă de împrejurarea că instanţa de fond a interpretat în mod nelegal criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992 din 31 august 2007 al M.M.F.E.Ş. şi al M.S.P., fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C.proc.civ, raportat la art. 20 şi 28 din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va modifica sentinţa atacată, în sensul că va respinge acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.S.E.P.H.A., prin A.N.P.H. împotriva sentinţei nr. 202/F/C din 18 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea reclamantei N.E., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3218/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1810.2010. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
