ICCJ. Decizia nr. 3288/2010. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3288/2010
Dosar nr. 74/54/200.
Şedinţa publică din 22 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 179 din 14 mai 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, aşa cum aceasta a fost îndreptată prin încheierea din 16 iulie 2009, a fost admisă acţiunea reclamantului T.C. în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, instanţa dispunând obligarea pârâţilor să elibereze reclamantului titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite şi să avizeze favorabil acest titlu.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că deşi din întregul material probatoriu administrat în cauză reiese că reclamantul a participat la Revoluţia din Decembrie 1989 în municipiul Craiova, din lipsa formularelor tipizate nu i s-a eliberat certificatul de revoluţionar şi nici brevetul corespunzător.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
I. Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a reiterat excepţiile invocate în primă instanţă, în speţă excepţia tardivităţii depunerii cererii, excepţia lipsei procedurii prealabile, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a instituţiei.
Pe fondul cauzei, recurenta susţine că din probele depuse la dosarul cauzei rezultă indubitabil că reclamantul nu deţine documentele care să ateste faptele deosebite înfăptuite în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989, care să îl detaşeze de marea masă de revoluţionari care au dus incontestabil la Victoria Revoluţiei.
A mai opinat recurentul că prevederile art. 10 alin. 4 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004 nu îi sunt opozabile reclamantului, întrucât acesta a depus dosarul de atribuire a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite, însă Comisia pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 42/1990.
I. Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a formulat cerere de repunere în termenul de recurs, cerere care a fost respinsă de Înalta Curte la termenul de judecată din 22 iunie 2010, conform părţii expozitive a prezentei decizii.
Recurenta a reiterat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, având în vedere, pe de o parte, că este un organ de lucru al Camerei Deputaţilor, neavând personalitate juridică, iar, pe de altă parte, că Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 nu a propus dosarul intimatului pentru acordarea avizului de către comisia parlamentară în vederea preschimbării noului tip de certificat.
II. Recursul declarat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a devenit lipsit de interes.
Prin acţiunea introductivă reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor la eliberarea titlului de " Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite".
Prin notele scrise depuse la dosarul cauzei la data de 17 iunie 2010, intimatul - reclamant a precizat că s-a procedat la eliberarea Certificatul Seria LRM - T nr. 00851 cu titlul de "Luptător Pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite", anexând la acestea, în copie, certificatul eliberat.
Condiţia justificării unui interes în activitatea judiciară este recunoscută în mod unanim în literatura juridică română şi străină, precum şi în practica judiciară, ca absolut necesară atât pentru dobândirea calităţii de parte în proces cât şi pentru exerciţiul acţiunii civile.
Interesul trebuie să stea la baza oricărei cereri în justiţie, chiar dacă el nu se corelează cu un drept subiectiv civil. Interesul constă în folosul practic material sau moral, pe care partea îl urmăreşte în judecată. Interesul trebuie să fie născut şi actual, ceea ce presupune ca el să existe pe tot parcursul demersului procesual, astfel încât dacă dreptul pretins este actual şi interesul de a acţiona este născut şi actual.
Având în vedere faptul că pârâţii au dat curs solicitării recurentului reclamant, pretenţia dedusă judecăţii fiind astfel soluţionată, justificarea interesului judiciar al recurentului-pârât nu mai subzistă.
Pentru aceste considerente, având în vedere că excepţia lipsei de interes este o excepţie de fond, absolută şi peremtorie, Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul declarat ca devenit lipsit de interes.
III. Recursul formulat de Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 este tardiv declarat.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, se constată că pârâtei Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 i-a fost comunicată hotărârea recurată la data de 6 iulie 2009 ( fila 96 dosar de fond ) şi că aceasta a declarat recurs la data de 29 iulie 2009 (fila 14 dosar recurs).
Cum, potrivit dispoziţiilor art. 301 C. proc. civ., termenul de declarare a recursului este de 15 zile de la data comunicării hotărârii ce se atacă, rezultă că recursul a fost declarat cu depăşirea acestui termen.
Independent de aceste aspecte, Înalta Curte constată că, prin cererea de repunere în termenul de recurs, recurenta susţine că a fost împiedicată să declare recurs din cauza faptului că din data de 01 iulie 2009 membri comisiei au fost în vacanţă parlamentară până la începerea noii sesiuni, iar prin Hotărârea Birourilor Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor s-a aprobat ca în perioada 27 iulie 2009 - 30 iulie 2009 CPRD 89 să îşi desfăşoare activitatea.
Or, pe de o parte, împrejurările invocate nu reprezintă împrejurări obiective, asimilate forţei majore care nu puteau fi prevăzute şi nici depăşită de către recurentă, iar, pe de altă parte, hotărârea privind perioada de desfăşurare a activităţii nu vizează exercitarea căilor de atac şi nici nu poate conduce la inaplicabilitatea termenului prevăzut de art. 301 C. proc. civ.
In atare condiţii, având în vedere natura imperativă a termenului prevăzut de lege, rezultă că nerespectarea acestuia atrag sancţiunea decăderii, în conformitate cu dispoziţiile art. 103 alin. (1) teza I C. proc. civ.
Constatând că recursul nu a fost declarat în termenul imperativ prevăzut de art. 301 C. proc. civ., Curtea urmează să dea eficienţă dispoziţiilor legale sancţionatorii mai sus indicate şi să dispună în sensul respingerii recursului ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinţei nr. 179 din 14 mai 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca devenit lipsit de interes.
Respinge recursul formulat de Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva aceleiaşi sentinţe ca tardiv declarat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 iunie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3286/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3314/2010. Contencios → |
---|