ICCJ. Decizia nr. 347/2010. Contencios. Cetăţenie. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 347/2010
Dosar nr. 8087/2/2008
Ședința publică de la 26 ianuarie 2010
Prin sentinţa nr. 640 din 18 februarie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul C.S., în contradictoriu cu pârâtul M.J.L.C. şi a obligat pe acesta din urmă să analizeze şi să soluţioneze cererea reclamantului de redobândire a cetăţeniei române în termen de o lună.
Totodată, a obligat pârâtul să plătească reclamantului daune morale de 1 leu şi 724,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut, aşa cum reiese din considerentele sentinţei, următoarele:
Prin motivarea acţiunii,reclamantul C.S. a arătat că, deşi a formulat cerere pentru redobâdirea cetăţeniei române încă din anul 2003 şi înregistrată în anul 2003 însă, nici până în prezent cererea nu i-a fost soluţionată cererea.
Faţă de acest aspect, a solicitat instanţei să se constate refuzul nejustificat al pârâtului M.J.L.C. de ai soluţiona cererea de redobândire a cetăţeniei române.
Pârâtul, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea acţiunii.
A constat instanţa că, fiind vorba de un refuz nejustificat de soluţionare a cererilor de redobândire a cetăţeniei române,faţă de dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu este necesară îndeplinirea unei proceduri prealabile.
Instanţa a avut în vedere că reclamantul s-a adresat cu cererea din 2003,Comisiei pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române solicitând redobândirea cetăţeniei române, iar la data de 28 mai 2008 s-a adresat din nou Comisiei pentru soluţionarea cererii de redobândire a cetăţeniei române. Este adevărat, a arătat prima instanţa, că procedura acordării sau redobândirii cetăţeniei române presupune o procedură care se întinde pe o anumită perioadă de timp, însă cererile de acordare a cetăţeniei au fost formulate în anul 2003, iar Comisia nu a luat în lucru acest dosar nici până în data de 28 mai 2008 sens în care a admis, în parte,acţiunea.
De asemenea, prima instanţă a mai constat că atitudinea pârâtului i-a creat reclamantului un prejudiciu moral, sens în care, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 998-999 C. civ. precum şi a art. 274 C. proc. civ.
2. Recursul declarat de pârâtul M.J.L.C.
Împotriva acestei sentinţe, pârâtul M. J.L.C. a declarat recurs, solicitând casarea sentinţei, în sensul respingerii acţiunii, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 304 pct. 5 şi art. 9 C. proc. civ.
Recurentul a susţinut că deşi, a solicitat instanţei acordarea unui nou termen de judecată pentru a face dovada că cererea de redobândire a cetăţeniei formulată de reclamant a fost soluţionată pozitiv, potrivit adresei din 13 februarie 2009, Comisia pentru cetăţenie a vizat pozitiv cerere de redobândire a cetăţeniei române privind pe reclamantul C.S., în şedinţa din data de 15 februarie 2008, aceasta a respins cererea de acordare a unui nou termen de judecată pentru a face dovada celor susţinute, fiindu-i încălcat astfel dreptul la apărare.
3. Apărările formulate în cauză
Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare în cauză solicitând respingerea recursului ca nefundat cu consecinţa menţinerii ca temeinică şi legală a sentinţei de fond.
II. Constatările şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor recurentului, a apărărilor intimatului dar şi sub toate aspectele, în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
1. Cu privire la excepţia lipsei de obiect a capătului de acţiune privind obligarea la analizarea cererii pârâtului privind redobândirea cetăţeniei române, Curtea o găseşte întemeiată, sens în care o va admite.
Într-adevăr, Curtea de apel a soluţionat cererea de chemare în judecată cu care a fost investită pe baza unui probatoriu sumar, cu nerespectarea principiului contradictorialităţii şi fără a avea un rol activ potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ.
Din actele şi lucrările dosarului reiese că în faţa instanţei de fond recurentul - pârât nu a putut face dovada celor susţinute prin cererea depusă prin Serviciul Registraturii ( fila 17 dosar fond) întrucât, la termenul de judecată din data de 18 februarie 2009, instanţa a respins cererea privind amânarea judecării cauzei, aşa cum reiese din practicaua sentinţei atacate cu prezentul recurs.
Cu adresa din 13 februarie 2009,a Comisiei pentru cetăţenie, anexată la motivele de recurs (fila 3 dosar recurs) Comisia pentru cetăţenie a vizat pozitiv cerere de redobândire a cetăţeniei române privind pe reclamantul C.S.,în şedinţa din data de 15 decembrie 2009.
Din această reiese că la solicitarea reclamantului, potrivit art. 17 şi art. 18 din Legea nr. 21/1009, republicată, Comisia pentru cetăţenie a întocmit un raport în care a menţionat îndeplinirea condiţiilor legale privind redobândirea cetăţeniei române, raport ce urma a fi înaintat Ministrului Justiţiei.
Astfel fiind, Înalta Curte constată întemeiată excepţiei lipsei de obiect invocată de recurent, având în vedere că pretenţia dedusă judecăţii a fost soluţionată.
În ceea ce priveşte capătul de cerere privind acordarea daunelor morale, Instanţa îl găseşte nefondat, respingându-l ca atare, având în vedere că reclamatul nu a dovedit prejudiciul moral.
Temeiul acordării cheltuielilor de judecată, în sensul art. 274 C. proc. civ., îl reprezintă culpa procesuală, astfel că în mod corect prima instanţă a admis acest capăt de cerere.
3. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ., raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a admis recursul, a modificat, în parte, sentinţa în sensul că a respins capătul de acţiune privind obligarea la analizarea cererii pârâtului privind redobândirea cetăţeniei române, ca rămas fără obiect, și a respins capătul de cerere privind acordarea daunelor morale ca neîntemeiat menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de M.J.L.C., împotriva sentinței nr. 640 din data de 18 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că respinge primul capăt al acțiunii, ca rămas fără obiect.
Respinge capătul de cerere privind acordarea daunelor morale ca nefondat.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 26 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 336/2010. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 349/2010. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
