ICCJ. Decizia nr. 3663/2010. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3663/2010
Dosar nr.7211/62/2009
Şedinţa publică din 16 septembrie 2010
Asupra conflictului negativ de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Obiectul acţiunii.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, contestatoarea SC R.E. SA a solicitat în contradictoriu cu intimata Direcţia Fiscală Braşov, să se constate că măsurile vizând acordarea, stoparea şi/sau recuperarea ajutoarelor de stat nu sunt de competenţa organelor fiscale şi nu cad sub incidenţa C. proCod Fiscal, precum şi constatarea nulităţii absolute a Deciziei de impunere nr. 260527 din 07 aprilie 2009 ca fiind emisă în condiţiile nerespectării principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a intimatei.
2. Motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea.
În motivarea cererii s-a arătat că măsurile fiscale dispuse prin Decizia atacată trebuie calificate ca fiind ajutoare de stat de care contestatoare a mai beneficiat în temeiul normelor europene, în drept invocându-se dispoziţiile art. 1 lit. b), art. 10 - 19, art. 4 alin. (4), (6), (7) şi (9) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului European, pct. 5, 7 şi 8 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004, Decizia Curţii Constituţionale nr. 59 din 17 ianuarie 2007, art. 3 din Ordinul nr. 255/2004, Cod Fiscal, art. 3 şi 36 din Legea nr. 215/2001, art. 10 din Tratatul Comunităţii Europene, art. 34 din Decretul nr. 31/1954.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia necompetenţei materiale raportat la valoarea totală contestată, invocând în drept dispoziţiile C. proCod Fiscal, Legea nr. 554/2004, C. civ., C. proc. civ., Legea nr. 571/2003, OUG nr. 117/2006, Legea nr. 143/1999, Tratatul CE.
3. Hotărârea Tribunalului Braşov, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin Sentinţa civilă nr. 108 din 17 noiembrie 2009, Tribunalului Braşov a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Braşov invocată de intimată şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Curţii de Apel Braşov.
Tribunalul, având în vedere că debitul ce se pune în discuţie priveşte taxe şi impozite locale şi depăşeşte suma de 500.000 RON, a constatat că, în baza prevederilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel.
4. Hotărârea Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin Decizia nr. 13/F pronunţată la data de 25 ianuarie 2010, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta SC R.E. SA Braşov în contradictoriu cu Direcţia Fiscală Braşov în favoarea Tribunalului Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Totodată s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a trimis cauza pentru soluţionarea conflictului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Braşov a reţinut în esenţă că, iniţial, acţiunea reclamantei avea un petit ce se referea la anularea unui act administrativ privind taxe şi impozite mai mari de 500 000 RON, dar, după renunţarea la acest capăt de cerere, în acţiunea reclamantei nu se mai face nicio referire la cuantumul unor taxe şi impozite şi nici la un anume act administrativ fiscal.
Prin urmare, Curtea de Apel Braşov a constatat că în speţă nu mai sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 şi urmează a fi aplicate în privinţa stabilirii instanţei competente regulile generale cuprinse în art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 şi cele cuprinse în dispoziţiile art. 3 şi art. 2 pct. a lit. d) C. proc. civ.
II. Considerentele instanţei competente să soluţioneze conflictul negativ de competenţă.
1. În urma modificării cererii, prin restrângerea acesteia, se observă că obiectul acţiunii îl reprezintă „constatarea că măsurile vizând acordarea, stoparea şi/ sau recuperarea ajutoarelor de stat nu sunt de competenţa organelor fiscale şi nu cad sub incidenţa C. proCod Fiscal”.
2. Urmează a fi aplicate prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, cu referire la „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene”, fără a se pune în discuţie restituirea unor sume de bani ce privesc taxe şi impozite şi care să fie mai mari de 500.000 RON.
3. Se constată că în speţă nu sunt aplicabile prevederile art. 17 şi 18 C. proc. civ., astfel încât în temeiul art. 20 - 22 C. proc. civ. coroborat cu art. 3 pct. 1 C. proc. civ., art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ., art. 2 alin. (1) şi art. 10 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, urmează a se stabili competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamanta SC R.E. SA Braşov în favoarea Tribunalului Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe SC R.E. SA şi pe Direcţia Fiscală Braşov, în favoarea Tribunalului Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2010.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 3665/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3660/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
