ICCJ. Decizia nr. 3948/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3948/2010
Dosar nr. 1481/1/2010
Şedinţa publică de la 29 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 509 din 17 decembrie 2009, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea formulată de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în contradictoriu cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, şi P.A., prin care solicita lămurirea dispozitivului sentinţei nr. 272 din 23 octombrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 1020/54/2008, în sensul de a se preciza dacă prin această sentinţă s-a constatat şi întinderea dreptului reclamantului la măsuri reparatorii, conform valorii stabilite prin dispoziţia nr. 346 din 27 martie 2002, iar în situaţia în care instanţa nu a constatat întinderea dreptului conform valorii stabilite prin dispoziţia menţionată, să se specifice imobilele pentru care va trebui întocmit raportul de evaluare în vederea emiterii titlului de despăgubire în favoarea intimatului P.A.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că, în speţă, nu sunt incidente prevederile art. 281 C. proc. civ., din lecturarea cuprinsului dispozitivului sentinţei nr. 272 din 23 octombrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, rezultând că acesta este lămuritor.
Astfel, se arată în considerentele sentinţei atacate, instanţa a obligat pârâta să emită reclamantului decizia reprezentând titlu de despăgubiri conform deciziei nr. 346/2002 emisă de Primarul comunei Stoicăneşti, având în vedere faptul că, prin aceasta, s-a constatat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii în echivalent, stabilirea cuantumului acestor măsuri făcându-se potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, respectiv conform procedurii reglementate de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs Statul Român, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Recurenta critică sentinţa, susţinând, în esenţă, că instanţa de fond, în mod eronat, a apreciat că, în speţă, nu sunt incidente prevederile art. 281 C. proc. civ., dispozitivul sentinţei nr. 272 din 28 octombrie 2008 al Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, fiind lămuritor.
Aceasta, deoarece prin sentinţa civilă al cărui dispozitiv s-a cerut a fi lămurit, recurenta a fost obligată să emită reclamantului decizia reprezentând titlu de despăgubiri conform deciziei nr. 346 din 27 martie 2002 emisă de Primăria comunei Stoicăneşti, la rândul ei dispoziţia Primăriei neprecizând clar care sunt imobilele pentru care a înţeles să acorde beneficiul Legii nr. 10/2001.
În lipsa individualizării imobilelor pentru care s-au acordat măsuri reparatorii în echivalent, susţine recurenta-pârâtă, dosarul nu poate fi transmis la evaluare, iar în lipsa unui raport de evaluare nu se poate emite decizia reprezentând titlu de despăgubire.
Recursul se întemeiază pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:
Art. 2811 alin. (1) C. proc. civ. precizează că „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice”.
În speţa de faţă, ceea ce înţelege recurenta-pârâtă prin noţiunea de „lămurire a dispozitivului sentinţei” nr. 272 din 23 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, este ca instanţa să specifice imobilele pentru care va trebui întocmit raportul de evaluare în vederea emiterii titlului de despăgubire în favoarea lui P.A.
Or, acest aspect excede acestei noţiuni, fiind mai degrabă un aspect ce trebuia pus în discuţie cu ocazia soluţionării fondului cauzei, instanţa urmând a-l analiza şi avea în vedere la pronunţarea soluţiei pe fond.
În recurs, la momentul atacării cu recurs a sentinţei civile nr. 272 din 23 octombrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, recurenta-pârâtă, în temeiul dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a invocat excepţia de nelegalitate a dispoziţiei nr. 346/2002 emisă de Primarul comunei Stoicăneşti, susţinând că dispoziţia respectivă nu menţionează imobilele pentru care s-au acordat măsuri reparatorii, excepţie ce a fost respinsă ca neîntemeiată.
Aşadar, instanţa de fond, în mod corect a respins cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei, cerere ce a făcut obiectul unei excepţii de nelegalitate, excepţie privită ca un mijloc de apărare în cadrul procesului.
Cererea recurentei-pârâte nu poate fi calificată nici ca fiind una de completare a hotărârii, astfel cum susţine intimatul-pârât, din lecturarea textului art. 2812 alin. (1) C. proc. civ. rezultând că ea nu întruneşte cerinţele acestui text de lege.
Aşadar, sentinţa instanţei de fond de respingere a cererii de lămurire a dispozitivului sentinţei nr. 272 din 23 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, este legală şi temeinică, recursul formulat de către pârâtă urmând a fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Statul Român, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, împotriva sentinţei nr. 509 din 17 decembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3929/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 3966/2010. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
