ICCJ. Decizia nr. 5551/2010. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5551/2010
Dosar nr. 8866/2/2009
Şedinţa publică de la 10 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prima instanţă
a) Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta J.E.R. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii obligarea la organizarea în cel mai scurt timp posibil a unei noi sesiuni de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii şi achitarea bursei prevăzută de art. 17 din Legea nr. 303/2004 modificată, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, pentru perioada cuprinsă între luna iulie 2009 şi până la promovarea examenelor din următoarea sesiune de absolvire la care va participa reclamanta, la care se va adăuga dobânda legală, precum şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a urmat în perioada octombrie 2007 - iulie 2009 cursurile Institutului Naţional al Magistraturii în calitate de auditor de justiţie, cu rezultate bune în ambii ani de studiu.
Reclamanta a apreciat că urmare a faptului că nu a promovat sesiunea de absolvire organizată în mai 2009, în data de 1 iulie 2009 a formulat o cerere către conducerea Institutului, prin care a solicitat stabilirea unei date urgente de susţinere a unei noi sesiuni de absolvire, însă până în prezent nu i-a fost comunicată nicio hotărâre.
A mai arătat reclamanta că la data de 4 august 2009 a depus personal prin Serviciul registratură al Consiliului Superior al Magistraturii o petiţie prin care semnala că nu i-a fost comunicată nicio hotărâre, iar în plus a solicitat plata indemnizaţiei corespunzătoare statutului de auditor de justiţie, plată care a fost sistată începând cu luna iulie 2009.
b) Întâmpinare formulată în cauză
Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.
c) Soluţia primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 1882 din 23 aprilie 2010, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii pe capătul doi de cerere privind plata bursei, a respins capătul de cerere privind plata bursei formulat de reclamantă împotriva pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii pentru lipsa calităţii procesuale pasive, a admis în parte cererea formulată de reclamantă, a obligat pârâtul Institutul Naţional al Magistraturii să plătească reclamantei bursa pe perioada cuprinsă între iulie 2009 şi data absolvirii Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi plata dobânzii legale aferente bursei de la data scadenţei fiecărei burse şi până la data plăţii efective, a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei privind obligarea Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii la organizarea în cel mai scurt timp posibil, a unei noi sesiuni de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Superior al Magistraturii s-a reţinut că din coroborarea dispoziţiilor art. 59 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 şi ale art. 103 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 reiese că, numai în raport de Institutul Naţional al Magistraturii, se stabileşte calitatea de auditor de justiţie, acestuia incubându-i obligaţia de plată a drepturilor salariale aferente acestei calităţi.
Pe fondul cauzei, Curtea a apreciat, referitor la primul capăt de cerere, că potrivit dispoziţiilor din Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire al Institutul Naţional al Magistraturii, organizarea unei noi sesiuni a examenului de absolvire, în cursul anului 2009, ar fi presupus elaborarea de propuneri şi aprobarea acestora de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, privind comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare şi contestaţii pentru toate cele 3 discipline de examen, în total un număr de 36 membri şi prezenţa unui număr de cel puţin 3 membri ai comisiei de organizare.
Astfel, a arătat instanţa de fond că prin organizarea în condiţiile date a unei sesiuni extraordinare de examen, nu s-ar fi putut asigura caracterul secret al lucrărilor în faza de corectare, reclamanta urmând a fi singura participantă la examen.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, s-a reţinut că din interpretarea sistematică şi teleologică a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 rezultă că până la data promovării examenului de absolvire, reclamanta are calitatea de auditor de justiţie şi are dreptul la luna prevăzută de art. 17 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, iar în perioada cuprinsă între data promovării examenului de absolvire şi data numirii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire, primesc indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de auditor de justiţie.
A mai reţinut Curtea că această interpretare este confirmată de art. 19 alin. (3) din Legea nr. 303/2004.
2. Instanţa de recurs
Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat recurs Institutul Naţional al Magistraturii.
a) Motivele de recurs
În motivele de recurs s-a arătat că soluţia primei instanţe este greşită deoarece auditorii de justiţie beneficiază de bursă în perioada în care urmează cursurile Institutului Naţional al Magistraturii precum şi în vacanţe, bursa având, în baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 regimul juridic al unui drept salarial.
S-a precizat că după susţinerea examenului de absolvire nu mai subzistă nici un temei legal pentru ca foştii auditori să beneficieze de bursă, raporturile juridice dintre Institutul Naţional al Magistraturii şi absolvent încetând de drept.
b) Analiza motivelor de recurs
Înalta Curte, examinând motivele de recurs, legislaţia aplicabilă şi situaţia de fapt reţine:
Reclamanta a absolvit cursurile Institutului Naţional al Magistraturii în anul 2009, s-a prezentat la examenul de absolvire în sesiunea mai 2009 şi a obţinut media de 6,42.
Ca urmare aceasta fost declarată nepromovată la acest examen.
A solicitat să i se plătească bursa de auditor de justiţie şi după data nepromovării examenului până la o dată ulterioară când ar fi urmat să promoveze examenul, reţinându-se că potrivit art. 19 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 pe perioada respectivă se păstrează calitatea de auditor de justiţie.
Înalta Curte arată că potrivit art. 16 din Legea nr. 303/2004, cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.
Acelaşi act normativ reglementează în art. 17 alin. (1) dreptul auditorilor de justiţie de a beneficia de o bursă lunară, care în baza alin. (2) are caracterul unui drept salarial. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada vacanţelor.
Aşadar, auditorii de justiţie beneficiază de bursă în perioada cursurilor şi a vacanţelor.
După încheierea cursurilor în cadrul Institutul Naţional al Magistraturii auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, iar cei care promovează examenul sunt numiţi judecători sau procurori.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizaţia (bursa) corespunzătoare funcţiei de auditor, pentru perioada dintre data promovării examenului şi numirea în funcţie.
Aşadar, legiuitorul a prevăzut expres că numai absolvenţii care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizaţia pentru perioada de la susţinerea examenului şi până la numire pe post.
În perioada anterioară susţinerii examenului auditorii primesc bursa pentru că ei au calitatea de auditori până la data încheierii cursurilor, ce se finalizează printr-un examen de absolvire.
La edictarea normei prevăzute în art. 20 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, s-a avut în vedere că în perioada cât o persoană are calitatea de auditor de justiţie inclusiv în vacanţă, aceasta încasează o bursă, având caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare funcţiei de judecător sau procuror stagiar, că după încheierea cursurilor se susţine un examen de absolvire.
Indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de auditor de justiţie se acordă şi de la data promovării examenului şi până la data numirii în funcţie, pentru că auditorii de justiţie care au promovat examenul de absolvire beneficiază de vechime în funcţia de judecător şi procuror, dacă au promovat examenul de absolvire (art. 17 alin. (5) din Legea nr. 303/2004).
După epuizarea perioadelor reglementate în art. 16 şi următoarele din Legea nr. 303/2004, legiuitorul nu a mai prevăzut acordarea vreunei indemnizaţii (burse), foştilor auditori de justiţie.
Acordarea indemnizaţiei ulterior nepromovării primului examen de absolvire excede prevederilor legii, reprezintă crearea pe cale jurisprudenţială a unei noi ipoteze şi nicidecum interpretarea legii.
Teza reglementată în art. 19 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 nu are legătură cu acordarea indemnizaţiei, ci prevede numai dreptul auditorului de a se prezenta să susţină încă o dată examenul de absolvire în următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii.
Sancţiunea pentru nepromovarea sau neprezentarea la examen este aceea că auditorul nu poate fi primit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.
Trebuie precizat că bursa are caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare funcţiei de judecător sau procuror stagiar, având regimul juridic al unui drept salarial şi nu al unei prestaţii sociale.
Dacă s-ar admite ipoteza că şi în situaţia în care auditorul nu a absolvit examenul totuşi i se datorează bursa (indemnizaţia) ar însemna ca acest drept să fie metamorfozat dintr-un drept salarial într-o prestaţie socială, pentru că după susţinerea examenului de absolvire, auditorul nu mai participă la cursuri şi nu mai efectuează stagiul de practică.
c) Soluţia instanţei de recurs
În consecinţă, având în vedere considerentele acestei decizii, se constată că motivele de recurs formulate de recurentul-pârât Institutul Naţional al Magistraturii sunt fondate, astfel că în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va admite, se va modifica sentinţa primei instanţe şi se va respinge acţiunea reclamantei J.E.R., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Institutul Naţional al Magistraturii împotriva Sentinţei nr. 1882 din 23 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea reclamantei J.E.R., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 926/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5553/2010. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
