ICCJ. Decizia nr. 744/2010. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 744/2010
Dosar nr.8749/1/2009
Şedinţa publică din 11 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 1967 din 5 noiembrie 2009, hotărâre ce formează obiectul prezentului recurs, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestaţia formulată de recurentă împotriva Hotărârii nr. 911 din 29 octombrie 2009 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Prin Hotărârea nr. 911 din 29 octombrie 2009 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost soluţionată, în sensul respingerii, contestaţia formulată de recurenta P.A.M. împotriva Hotărârii nr. 8 din 26 octombrie 2009 a Comisiei de Organizare a Concursului pentru examenul pentru numirea în funcţie de conducere a judecătorilor, organizat în perioada 2 octombrie - 15 decembrie 2009, prin care a fost respinsă cererea acesteia de înscriere la concursul de numire în funcţie de conducere, pentru neîndeplinirea cerinţei impusă de art. 48 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, privind evaluarea activităţii profesionale.
Pentru a pronunţa hotărârea atacată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, în esenţă, că potrivit dispoziţiilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege (respectiv cele prevăzute de art. 50 din lege, conform cărora, pentru numirea în funcţia de preşedinte de judecătorie este necesară o vechime de 5 ani).
Potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de competenţă profesională şi de performanţă judecătorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor numiţi în funcţii de conducere şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) din acelaşi act normativ, prima evaluare a judecătorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie.
D-na judecător P.A.M. s-a înscris la concursul pentru numirea în funcţii de conducere la data de 21 octombrie 2009, în termen legal, pentru numirea în funcţii de vicepreşedinte al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La data de 15 ianuarie 2008 a fost numită judecător la Judecătoria Ploieşti, prin Decretul Preşedintelui României nr. 47 din 11 ianuarie 2008, publicat în M. Of. al României nr. 30 din 15 ianuarie 2008.
Începând cu data de 1 ianuarie 2009, d-na judecător a fost transferată la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (prin Hotărârea Secţiei pentru Judecători a C.S.M. nr. 465 din 4 decembrie 2008).
În perioada 1 august 2006 - 14 ianuarie 2008, d-na P.A.M. a avut calitatea de judecător stagiar, la Judecătoria Buzău, fiind numită prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 489 din 13 iulie 2006, ca urmare a absolvirii Institutului Naţional al Magistraturii, promoţia 2004 - 2006.
Întrucât activitatea profesională a d-nei judecător nu a fost evaluată, nefiind împlinit termenul de 2 ani de la numirea în funcţie, prevăzut de dispoziţiile sus-amintite, Secţia pentru judecători a constatat neîndeplinirea de către candidată a condiţiei privind evaluarea activităţi profesionale cerute de art. 48 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, una dintre condiţiile cumulative prevăzute de lege pentru numirea în funcţii de conducere.
În ceea ce priveşte motivele invocate în contestaţia formulată şi care se referă la imposibilitatea obiectivă de evaluare a activităţii sale profesionale, datorată unor probleme privind constituirea comisiei de evaluare la nivelul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Plenul constată că aceste aspecte au fost prezentate şi la momentul formulării cererii de înscriere la concurs şi au fost cuprinse şi în contestaţia introdusă împotriva Hotărârii Comisiei de organizare nr. 8 din 26 octombrie 2009.
După cum s-a reţinut şi de Secţia pentru judecători, aceste susţineri nu pot fi avute în vedere în condiţiile în care d-na judecător P.A.M. nu îndeplineşte condiţiile legale pentru ca activitatea sa profesională să poată fi evaluată.
Pentru acelaşi motiv, s-a constatat că d-na judecător nu se află în aceeaşi situaţie cu magistraţii la care se referă Hotărârile Plenului nr. 6 din 8 ianuarie 2007 şi 742 din 1 noiembrie 2007 precum şi Decizia nr. 2064 din 7 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocate în cuprinsul contestaţiei.
În fine, referitor la procesul-verbal intermediar prevăzut de art. 31 şi 35 alin. (1) din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, încheiat de Comisia de evaluare constituită la nivelul Judecătoriei Ploieşti, pentru perioada 15 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2008, precum şi punctul de vedere cu privire la evaluarea activităţii profesionale desfăşurate de d-na judecător în perioada 1 ianuarie 2009 - 30 septembrie 2009, întocmit de către doi dintre membrii comisiei de evaluare din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, s-a constatat de către Plen că au fost analizate atât de Secţia pentru judecători, cât şi de Comisia de organizare.
Întrucât nu a fost întocmit încă un raport de evaluare conform dispoziţiilor legale în materie şi nu a fost astfel acordat în mod valabil un calificativ, nefiind îndeplinit termenul de 2 ani de la numirea în funcţie a d-nei judecător P.A.M., nu se poate reţine îndeplinirea de către candidată a condiţiei privind evaluarea activităţii profesionale cerute de art. 48 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Împotriva Hotărârii nr. 1967 din 5 noiembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a declarat recurs în termen legal P.A.M., prin care s-a solicitat admiterea acestei căi extraordinare de atac, anularea hotărârii atacate şi admiterea cererii de înscriere la concursul de numire a judecătorilor în funcţii de conducere organizat în perioada 01 octombrie - 15 decembrie 2009.
A învederat recurenta, prin motivele de recurs, că procedura de soluţionare a contestaţiei adresate Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi motivarea soluţiei Plenului sunt inechitabile, deoarece pe de o parte în alcătuirea Plenului s-au regăsit şi membrii Secţiei pentru judecători, respectiv cei care au pronunţat hotărârea contestată în faţa Plenului, şi, pe de altă parte, că soluţia Plenului oferă o altă motivare respingerii cererii recurentei de înscriere la concurs, decât cea afişată de Comisia pentru organizarea concursului. Astfel, s-a relevat că în timp ce Comisia de organizare a concursului respinge cererea recurentei de înscriere la concurs pentru lipsa evaluării, Secţia pentru judecători nu publică nicio motivare a soluţiei, iar Plenul Consiliului Superior al Magistraturii statuează că respingerea cererii petentei de înscriere la concurs se întemeiază pe considerentul neîndeplinirii condiţiei privind evaluarea activităţii profesionale cerute de art. 48 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
S-a precizat că respingerea candidaturii petentei la funcţia de vicepreşedinte în cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, pentru lipsa evaluării este cauzată de o disfuncţie la nivelul instanţei, constând în inexistenţa unei comisii de evaluare legal constituite (aşa cum rezultă din răspunsul primit de la preşedintele instanţei la data de 14 octombrie 2009), şi că cauzele, neimputabile recurentei, care au condus la imposibilitatea evaluării activităţii sunt următoarele:
1. În cadrul Comisiei de evaluare a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, în septembrie 2009, doar preşedintele (detaşat în Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti) şi vicepreşedintele de instanţă erau membri numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii;
2. Prin plecarea celui de-al treilea membru numit de Consiliul Superior al Magistraturii şi a membrului supleant numit de C.S.M. la Tribunalul Bucureşti, pentru locurile vacantate în comisia de evaluare, Colegiul de conducere a propus în noiembrie 2008 doi judecători nenumiţi de C.S.M. din culpa conducerii instanţei care, de la acea dată, nu a înaintat la C.S.M. solicitările de numire;
3. În vara anului 2009 a promovat la tribunal şi unul dintre membrii desemnaţi de colegiu în noiembrie 2008;
4. Prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 10 septembrie 2009, preşedintele de instanţă, membru de drept al comisiei de evaluare, a fost detaşat în cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, pentru 6 luni, începând cu 15 septembrie 2009;
5. Prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 8 octombrie 2009, în locul preşedintelui a fost delegat în luna octombrie vicepreşedintele de instanţă;
6. Conducerea instanţei nu a înaintat în termen util către Consiliul Superior al Magistraturii solicitarea de numire a noului membru desemnat de colegiu la 30 septembrie 2009;
7. La data de 19 octombrie 2009, dată fiind participarea şi a vicepreşedintelui de instanţă la concurs, recurenta a solicitat abţinerea acestuia de la evaluarea sa; cu toate acestea, vicepreşedintele, unic membru al Comisiei de evaluare din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti numit de Consiliul Superior al Magistraturii, a semnat totuşi, alături de un membru nenumit raportul de evaluare al unei alte colege, cu ocazia desfăşurării concursului de promovare din luna mai 2009.
A mai arătat recurenta că deşi evaluarea formală, transpusă într-un raport de evaluare semnat de trei membri numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a putut realiza în situaţia sa, totuşi beneficiază de o evaluare informală, întocmită de colegii desemnaţi de Colegiul de conducere al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi de Comisia de evaluare din cadrul Judecătoriei Ploieşti în cadrul căreia a activat de la 15 ianuarie 2008 şi până la 31 decembrie 2008. În raport de cele arătate, recurenta a considerat că nu poate fi împiedicată în exercitarea dreptului de a participa la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel din perioada 2 octombrie - 15 decembrie 2009, pentru motive neimputabile acesteia. În susţinerea recursului, s-a făcut trimitere la considerentele din Decizia nr. 2064 din 7 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a constatat că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a statuat în repetate rânduri că dacă lipsa evaluării nu îi este imputabilă judecătorului sau, după caz, procurorului, atunci acesta nu poate fi sancţionat, putând să se bucure de drepturile prevăzute de lege, precum şi la cuprinsul Hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 742 din 1 noiembrie 2007 şi nr. 6 din 8 ianuarie 2007 prin care se arată că procurorii, iar pentru identitate de raţiune şi judecătorii, care au fost numiţi în funcţie de mai mult de doi ani, dar a căror activitate profesională nu a fost evaluată din motive neimputabile acestora pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie. Or, s-a conchis, cum condiţiile de participare sunt aceleaşi, înseamnă că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu avea motive să se îndepărteze de practica observată chiar de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Sub aspectul motivării Hotărârii nr. 1967 din 5 noiembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a subliniat de către recurentă că intimatul, într-o cale de atac formulată împotriva unei soluţii de respingere pentru lipsa evaluării, respingând contestaţia, formulează un nou motiv de împiedicare a contestatoarei de participare la concurs, respectiv neîndeplinirea condiţiei privind evaluarea activităţii profesionale cerute de art. 48 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Concret, s-a arătat că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat că este îndreptăţită împiedicarea recurentei de a participa la concurs, pentru faptul că evaluarea acesteia nu ar fi putut avea loc în condiţiile în care nu era îndeplinit termenul de 2 ani de la numire în funcţie prin decret prezidenţial. Sub acest ultim aspect, recurenta a apreciat că soluţia Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este nelegală deoarece: legea nu distinge despre care numire este vorba, or dacă nu distinge, la 1 august 2008, s-au împlinit doi ani de la numirea recurentei în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii ca judecător stagiar la Judecătoria Buzău, începând cu 1 august 2006; legea trebuie interpretată şi aplicată nu doar în litera ei, ci şi în spiritul ei (astfel că unica raţiune este aceea a fixării pentru prima evaluare a unui termen, evident mai mic decât cel stabilit pentru evaluările curente, în favoarea celui evaluat, în scopul încurajării perfecţionării şi pentru a câştiga timp de corijare pentru eventualele lipsuri); stabilirea termenului de 2 ani nu trebuie interpretată şi aplicată formalist pentru că în caz contrar, per reductio ad absurdum, la 15 ianuarie 2010 (la doi ani de la numirea în funcţie prin decret prezidenţial) recurenta ar putea solicita să aibă evaluarea făcută sub sancţiunea obligării la daune pe fiecare zi de întârziere. Legea însă, s-a mai considerat, nu trebuie aşadar interpretată formalist: înseamnă că prima evaluare se face de regulă la 2 ani de la numire; dacă însă titularul dreptului, la evaluare are nevoie de evaluare anterior acestui termen, acesta are dreptul de a i se efectua evaluarea pentru perioada în care şi-a exercitat activitatea. Recurenta a solicitat a se face abstracţie de Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 345 din 10 aprilie 2008, prin care s-a adăugat la lege, şi de a se face aplicarea prevederilor din Legea nr. 303/2004: de aceea, faţă de exprimarea art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, care nu distinge, s-a apreciat de către recurentă că în cazul judecătorilor care au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii există două numiri în funcţie, prima realizându-se de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar a doua prin decret prezidenţial. Prin considerarea că termenul de 2 ani de la numirea în funcţie se calculează de la numirea în funcţie de către Preşedintele României, se adaugă implicit o altă condiţie de vechime, neconformă cu spiritul legii care deja a prevăzut o condiţie de vechime distinctă, calculată conform art. 17 alin. (5) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004, ceea ce ar duce la concluzia că reclamanta ar avea 5 ani vechime în funcţia de judecător dar nu ar avea 2 ani de la numire pentru a fi evaluată. În cazul în care instanţa de recurs ar constata totuşi că numirea în funcţie la care face referire art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 ar fi cea realizată prin decret prezidenţial, recurenta a solicitat ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să constate că aceste termen nu sunt stricte, că ele au un caracter de recomandare, fiind astfel permisă evaluarea judecătorului şi pentru o perioadă mai mică, dar suficientă de timp.
S-a mai precizat de către recurentă că îndeplinirea condiţiei pentru realizarea evaluării este verificabilă doar de Comisia de evaluare, iar nu de Comisia pentru organizarea concursului care ar fi trebuit să verifice în dosarul petentei de înscriere la concurs doar cauza lipsei raportului de evaluare ori de secţie sau de plen. Or, Comisia pentru organizarea concursului, Secţia pentru judecători şi Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-au substituit Comisiei de evaluare şi au analizat dacă recurenta îndeplineşte condiţiile pentru evaluare.
În fine, recurenta a învederat că Consiliul Superior al Magistraturii are în materie o practică neconsecventă, lipsită de logică şi discriminatorie, în condiţiile în care prin hotărârile invocate în considerentele hotărârii recurate (anume Hotărârile nr. 814 din 15 octombrie 2009 şi nr. 844 din 29 octombrie 2009 ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii), s-a constatat că judecătorii delegaţi pe funcţiile de conducere la judecătorii nu au beneficiat de un calificativ profesional pentru că nu se împlinise termenul de 2 ani de la numirea în funcţie prin decret prezidenţial.
Prin întâmpinare intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea, în esenţă, că hotărârea atacată este legală, în condiţiile în care aceasta a fost pronunţată cu respectarea prevederilor art. 39 alin. (2) şi art. 48 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor art. 6 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prescripţiilor Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 345 din 10 aprilie 2008 prin care s-a stabilit că termenul de 2 ani de la numirea în funcţie, la care se referă art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 29 alin. (1) din Regulamentul pentru evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, se calculează de la data numirii în funcţia de judecător sau procuror, prin decret al Preşedintelui României.
Recursul este nefondat.
Recurenta P.A.M. a avut, în perioada 1 august 2006 - 14 ianuarie 2008, calitatea de judecător stagiar la Judecătoria Buzău, fiind numită prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 489 din 13 iulie 2006, urmare absolvirii Institutului Naţional al Magistraturii, promoţia 2004 - 2006. Ulterior, prin Decretul Preşedintelui României nr. 47 din 11 ianuarie 2008, recurenta a fost numită judecător definitiv la Judecătoria Ploieşti, iar începând cu data de 1 ianuarie 2009 a fost transferată la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. La data de 21 octombrie 2009, în termen legal, reclamanta s-a înscris la concursul/examenul organizat pentru numirea în funcţii de conducere organizat în perioada 2 octombrie - 15 decembrie 2009, pentru numirea în funcţia de vicepreşedinte la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
Prin Hotărârea nr. 8 din 26 octombrie 2009 a Comisiei de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor organizat în perioada 2 octombrie - 15 decembrie 2009, a fost respinsă cererea recurentei P.A.M. de înscriere la concurs, pentru neîndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 48 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind evaluarea activităţii profesionale. Contestaţia formulată de recurentă a fost respinsă prin Hotărârea nr. 911 din 29 octombrie 2009 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar contestaţia formulată de recurentă împotriva Hotărârii nr. 911 din 29 octombrie 2009 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă prin Hotărârea nr. 1967 din 5 noiembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, reţinându-se prin ambele hotărâri, în esenţă, că în raport de prevederile art. 48 alin. (2) şi art. 39 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 29 din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru evaluarea activităţii profesionale a doamnei judecător P.A.M. (nefiind împlinit termenul de 2 ani de la numirea în funcţie). În ceea ce priveşte motivele invocate de petentă în contestaţia formulată şi care se referă la imposibilitatea obiectivă de evaluare a activităţii sale profesionale, datorată unor probleme privind constituirea comisiei de evaluare la nivelul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Plenul a constatat că aceste aspecte au fost prezentate şi la momentul formulării cererii de înscriere la concurs şi au fost cuprinse şi în contestaţia introdusă împotriva Hotărârii nr. 8 din 26 octombrie 2009 a Comisiei de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor, şi a reţinut că aceste susţineri nu pot fi avute în vedere în condiţiile în care recurenta nu îndeplineşte condiţiile legale ca activitatea sa să poată fi evaluată. Referitor la procesul-verbal intermediar prevăzut de art. 31 şi 35 alin. (1) din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, încheiat de comisia de evaluare constituită la nivelul Judecătoriei Ploieşti, pentru perioada 15 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2008, precum şi punctul de vedere cu privire la evaluarea activităţii profesionale desfăşurate de recurentă în perioada 1 ianuarie 2009 - 30 septembrie 2009, întocmit de către doi dintre membrii comisiei de evaluare din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, s-a constatat de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii că au fost analizate atât de către Secţia pentru judecători cât şi de Comisia de organizare, şi că, întrucât, nu a fost încă întocmit un raport de evaluare conform dispoziţiilor legale în materie şi nu a fost astfel acordat în mod valabil un calificativ, nefiind îndeplinit termenul de 2 ani de la numirea în funcţie a doamnei judecător, nu se poate reţine îndeplinirea de către candidată a condiţiei privind evaluarea activităţii profesionale cerute de art. 48 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În fine, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a mai precizat, în considerentele Hotărârii nr. 1967 din 5 noiembrie 2009, că recurenta nu se află în aceeaşi situaţie cu magistraţii la care se referă Hotărârile Plenului nr. 6 din 8 ianuarie 2007 şi nr. 742 din 1 noiembrie 2007, precum şi Decizia nr. 2064 din 7 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, invocate în cuprinsul contestaţiei, din următoarele motive: prin prima hotărâre menţionată s-a stabilit posibilitatea de participare la concursul de promovare în funcţii de execuţie desfăşurat la data de 4 februarie 2007 şi a judecătorilor care au fost numiţi în funcţie de mai mult de 2 ani, dar a căror activitate profesională nu a fost evaluată din motive neimputabile acestora (pentru singurul motiv că la acel moment nu fusese încă adoptat Ghidul de evaluare); prin a doua hotărâre a Plenului (art. 2) s-a stabilit că pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie procurorii care au fost numiţi în funcţie de mai mult de 2 ani, dar a căror activitate nu a fost evaluată din motive neimputabile acestora. Or, s-a observat, s-a avut în vedere situaţia magistraţilor care fost numiţi în funcţie de mai mult de 2 ani şi care îndeplineau astfel condiţiile legale pentru efectuarea primei evaluări, situaţie în care nu se găseşte recurenta P.A.M. De altfel, s-a arătat că în art. 1 a Hotărârii Plenului nr. 742/2007 s-a stabilit în mod expres că „procurorii numiţi în funcţie cu mai puţin de 2 ani înaintea susţinerii concursului, nu pot participa la examen deoarece activitatea profesională a acestora nu poate fi evaluată până la data concursului, nefiind împlinit termenul de 2 ani prevăzut de lege pentru realizarea acestei evaluări".
Potrivit prevederilor art. 48 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „(1) Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii. (2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul „foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege".
Se dispune, în plus, prin art. 39 alin. (1) şi (2) din actul normativ mai sus menţionat, că „(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale. (2) Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie".
Art. 6 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 320 din 27 aprilie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările aduse prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 817 din 4 septembrie 2008, reia dispoziţiile art. 48 alin. (2) din Legea nr. 303/2004. Totodată, Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676 din 4 octombrie 2007, cu modificările şi completările următoare, dispune în art. 29 alin. (1) că „Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă în luna februarie a anului următor". De asemenea s-a statuat, prin Hotărârea nr. 345 din 10 aprilie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, că termenul de 2 ani de la numirea în funcţie, la care se referă art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 29 alin. (1) din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, se calculează de la data numirii în funcţia de judecător sau procuror, prin Decret al Preşedintelui României.
Curtea reţine, referitor la momentul de la care curge termenul de doi ani pentru efectuarea primei evaluări profesionale a judecătorilor sau procurorilor, prevăzut de art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, că deşi textul în discuţie utilizează sintagma „numirea în funcţie", nu poate fi confundată numirea în funcţia de judecător sau procuror stagiar (numire care se face, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, de către Consiliul Superior al Magistraturii, articol care este cuprins în Capitolul II - Judecătorii şi procurorii stagiari) cu numirea în funcţia de judecător sau procuror (care se face de către Preşedintele României, numai după promovarea examenului de capacitate, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, dispoziţii cuprinse în Capitolul III - Numirea judecătorilor şi procurorilor).
Rezultă, faţă de aceste prevederi, că „termenul de doi ani de la numirea în funcţie" se referă la numirea în funcţia de judecător sau procuror care se face numai după promovarea examenului de capacitate, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, o asemenea concluzie impunându-se şi prin prisma faptului că statutul judecătorilor şi procurorilor stagiari este altul decât cel al judecătorului sau procurorului astfel că poate fi evaluată, potrivit procedurii legale prevăzută de art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, numai activitatea unui judecător sau procuror, în vreme ce activitatea unui judecător sau procuror stagiar este evaluată, potrivit art. 22 - 24 din Legea nr. 303/2004 şi Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006, prin întocmirea trimestrială a unui referat de evaluare individuală, de către un judecător sau procuror anume desemnat ca îndrumător de stagiu, privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau procuror.
Nu se pune chestiunea incidenţei în cauză a principiului nediscriminării şi a celui al egalităţii de tratament, întrucât situaţia recurentei nu este comparabilă cu situaţia avută în vedere la emiterea de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a Hotărârilor nr. 247 din 18 septembrie 2008 şi nr. 266 din 18 septembrie 2008 (reţinându-se în aceste cazuri existenţa unui raport de evaluare care nu mai putea fi invalidat de secţia respectivă) şi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a Hotărârilor nr. 814 din 15 octombrie 2009 şi nr. 844 din 29 octombrie 2009, în aceste ultime ipoteze fiind vorba de luarea unor măsuri cu caracter temporar (delegare) pentru asigurarea îndeplinirii atribuţiilor specifice unor funcţii de conducere vacante la judecătorii, până la ocuparea funcţiilor respective prin numire, în condiţiile legii. Pe de altă parte, elementele de fapt şi de drept din litigiu nu sunt identice nici cu cele proprii cauzei în care s-a pronunţat Decizia nr. 2064 din 7 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în condiţiile în care s-a constatat, prin considerentele hotărârii în discuţie, că deşi recurenta îndeplinea condiţiile de a fi evaluată din punct de vedere al activităţii profesionale (fiind împlinit, la data formulării cererii de înscriere la concursul de promovare în funcţii de execuţie organizat la data de 5 octombrie 2008, termenul de 2 ani de la numirea în funcţie prin decret prezidenţial, prevăzut de art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004) această evaluare nu s-a realizat, din motive neimputabile candidatei, până la organizarea concursului de promovare.
În raport de cele mai sus arătate, cum recurenta - care a fost numită în funcţia de judecător prin Decretul Preşedintelui României nr. 47 din 11 ianuarie 2008 - nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiei referitoare la evaluarea profesională, prevăzută de art. 39 alin. (2) şi art. 48 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se constată că în mod întemeiat s-a dispus, prin Hotărârea nr. 8 din 26 octombrie 2009 a Comisiei de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor organizat în perioada 2 octombrie - 15 decembrie 2009, respingerea cererii recurentei P.A.M. de înscriere la concursul pentru numirea în funcţia de vicepreşedinte la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Sunt legale, pe cale de consecinţă, şi Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 911 din 29 octombrie 2009 (prin care a fost respinsă contestaţia formulată de petenta P.A.M. împotriva Hotărârii nr. 8 din 26 octombrie 2009 a Comisiei de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor organizat în perioada 2 octombrie - 15 decembrie 2009), precum şi Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1967 din 5 noiembrie 2009, prin care a fost respinsă contestaţia introdusă de aceeaşi petentă împotriva Hotărârii nr. 911 din 29 octombrie 2009 a Secţiei pentru judecători a intimatului.
În aceste condiţii, reţinând că motivele de recurs invocate în cauză nu sunt întemeiate, se va dispune, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de P.A.M. împotriva Hotărârii nr. 1967 din 5 noiembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.A.M. împotriva Hotărârii nr. 1967 din 5 noiembrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 februarie 2010.
Procesat de GGC - LM
← ICCJ. Decizia nr. 741/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 745/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi.... → |
---|