ICCJ. Decizia nr. 1582/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1582/2011
Dosar nr. 8875/2/2009
Şedinţa publică de la 17 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin cererea formulată la data de 18 septembrie 2009, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat instanţei să constate calitatea pârâtului C.N. de lucrător al Securităţii.
2. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formulării cererii
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul, având gradul de locotenent major în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Tulcea, serviciul 1, a propus trecerea într-o formă superioară de urmărire, asupra unei persoane semnalată că „efectuează diferite comentarii cu conţinut tendenţios privind politica promovată de partidul şi statul nostru în domeniul artei şi culturii”. S-a mai arătat că scopul declarat al urmăririi era acela de a stabili „comentariile politice ale celui în cauză, anturajul său, poziţia în anturaj, reacţiile persoanelor din anturaj faţă de comentariile politice ale suspectului”, „dacă audiază şi colportează ştirile transmise la posturile de radio ce emit duşmănos la adresa ţării noastre”, etc.
S-a mai susţinut că pentru realizarea acestor obiective pârâtul a propus măsuri informativ-operative cum ar fi: dirijarea reţelei informative, identificarea legăturilor urmăritului, identificarea persoanei care îi dactilografiază lucrările pentru recrutarea acesteia, cooperarea cu organele de miliţie pentru a nu-i aproba procurarea unei maşini de scris, ulterior fiind instituite şi măsuri de interceptare a corespondenţei şi instalarea de mijloace tehnice pentru interceptarea convorbirilor şi a discuţiilor interioare prin intermediul telefonului.
În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. (1) şi alin. (5) şi art. 35 alin. (5) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.N.S.A.S.
3. Apărările formulate de pârâtul C.N.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul a solicitat respingerea acţiunii, arătând că şi-a desfăşurat activitatea ca ofiţer operativ în cadrul Departamentului Securităţii Statului, a cărui sarcină era să apere unitatea, integritatea, independenţa şi suveranitatea statului român, iar activităţile de supraveghere şi urmărire informativă se realizau în conformitate cu legea.
4. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 1656 din 13 aprilie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul C.N. şi a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.
5. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formării convingerii primei instanţe
5.1. Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că pârâtul, în calitate de ofiţer operativ în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Tulcea a întreprins măsurile operative dispuse prin planul de măsuri întocmit în cazul numitului R.G., profesor de limba româna.
5.2. Măsurile au constat în dirijarea unor informatori pe lângă persoana respectivă, în scopul de a stabili convingerile intime ale acestuia sub aspect politic şi eventuala obiectivare a acestora în lucrări cu caracter literar (filele 35-38 din dosar). Aceste măsuri au fost puse în aplicare, aşa cum reiese din notele informative depuse de reclamant la dosar, precum şi din adresa olografa, semnată de pârât şi depusă la fila 52 din dosar.
5.3. S-a mai reţinut că în aceeaşi calitate, pârâtul a propus recrutarea unei persoane, în calitate de informator pentru „a asigura o cunoaştere şi stăpânire a situaţiei operative” din mediul cadrelor sanitare din comuna Nalbant.
5.4. A concluzionat prima instanţă în sensul că, activitatea pârâtului corespunde definiţiei prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât a îngrădit dreptul la viaţă privată, precum şi cel la libertatea de exprimare şi la libertatea opiniilor, neputând fi reţinute apărările pârâtului, fondate pe atribuţiile de serviciu şi rolul D.S.S. în apărarea siguranţei naţionale, întrucât activităţile desfăşurate au avut scopul de a cunoaşte şi a controla convingerile intime de natură politică ale persoanelor, tară nicio legătură cu vreo ameninţare concretă la adresa suveranităţii statului român.
6. Recursul formulat de pârâtul C.N.
Motivele de recurs s-au întemeiat pe dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
Recurentul consideră că în mod eronat prima instanţă nu a reţinut că apărările sale au fost fondate pe atribuţiile de serviciu şi rolul D.S.S. în apărarea siguranţei naţionale.
Recurentul arată că, în calitate de simplu cetăţean, nu-l interesa să controleze convingerile secrete ale anumitor persoane, însă în calitatea sa de ofiţer era obligat să execute ordinele primite.
Mai mult, în urma acţiunilor întreprinse, persoana în cauză nu a avut de suferit în niciun fel pe plan profesional.
În mod eronat a reţinut instanţa de fond că recurentul ar fi participat la o acţiune de pătrundere secretă în domiciliul unei persoane din Tulcea „în scopul instalării de mijloace tehnice, în vederea interceptării convorbirilor şi a discuţiilor interioare prin intermediul telefonului”.
Nu i se poate reproşa recurentului nici că a propus recrutarea unei persoane ca informator, deoarece situaţia nu are neapărat conotaţie politică.
II. Considerentele instanţei de recurs.
1. Recursul este fondat pentru aspectele ce vor fi arătate în continuare.
1.1. Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 modificată şi completată „persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţi pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu”.
1.2. Din analiza dispoziţiilor legale sus menţionate, rezultă că acţiunea în constatare prevăzută de art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 modificată şi completată poate fi formulată în scopul de a se constata calitatea de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care solicită verificarea sau din oficiu, pentru persoanele prevăzute la art. 4 şi 5 din ordonanţă.
1.3. În speţă, numitul L.C. a solicitat verificarea recurentului-pârât.
Este obligatoriu, în aceste condiţii, ca recurentul să fi contribuit la instrumentarea dosarului informativ al numitului L.C. în scopul constatării calităţii de lucrător al Securităţii al recurentului.
1.4. Din actele depuse la dosarul de fond, precum şi din înscrisurile solicitate de instanţa ce soluţionează recursul intimatului-reclamant, nu rezultă îndeplinirea condiţiilor deja expuse mai sus.
Din nota de constatare emisă în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 modificată şi completată rezultă că recurentul a contribuit la instrumentarea dosarului numiţilor R.G., I.G., P.V.R., B.E., I.N. şi nicidecum la instrumentarea dosarului persoanei care a cerut verificarea, L.C.
1.5. Faţă de acestea, constatându-se întrunite motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., în baza art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, urmează să admită recursul formulat, să se caseze sentinţa recurată şi, pe fond, să se dispună respingerea acţiunii în constatare formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de C.N. împotriva Sentinţei civile nr. 1656 din 13 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi respinge acţiunea în constatare formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1577/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1585/2011. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
