ICCJ. Decizia nr. 2823/2011. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2823/2011
Dosar nr. 302/33/2011
Şedinţa de la 17 mai 2011
Asupra conflictului negativ de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 653 din 3 februarie 2011 pronunţată în dosarul nr. 3857/84/2010 al Tribunalului Sălaj, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cererii formulate de SC G.C. SRL în contradictoriu cu D.G.F.P. Sălaj privind anularea Deciziei nr. 61/2010 şi a Deciziei de impunere nr. 539/2009, în favoarea Curţii de Apel Cluj.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Sălaj a reţinut că prin cererea formulată de reclamanta SC G.C. SRL Zalău se solicită a se dispune anularea Deciziei nr. 61/2010 emisă de D.G.F.P. a Judeţului Sălaj precum şi a actelor care au stat la baza emiterii ei.
A mai reţinut că prin Decizia de impunere nr. 539/2009 din 22 decembrie 2009 a fost stabilită în sarcina reclamantei obligaţia de a achita un debit în valoare totală de 491.143 lei la acesta urmând a se calcula penalităţi, şi majorări de întârziere calculate până la data sesizării instanţei.
Aplicând dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 raportat la faptul că în cauză debitul depăşeşte valoarea de 500.000 lei, Tribunalul Sălaj a constatat că soluţionarea cauzei cade în competenţa Curţii de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
În raport de obiectul acţiunii în contencios fiscal formulată de reclamantă, Curtea de Apel Cluj, din oficiu, întemeiat pe dispoziţiile art. 137 alin. (l) C. proc. civ., raportat la art. 10 din Legea nr. 554/2004 a invocat excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr. 201 din 28 martie 2011, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamanta SC G.C. SRL" în contradictoriu cu pârâta D.G.F.P. a Judeţului Sălaj având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal, în favoarea Tribunalului Sălaj.
A constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
A reţinut Curtea de Apel Cluj că potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ - fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
În speţă, a constatat că prezentul litigiu vizează anularea actelor administrativ fiscale ale pârâtei - respectiv Decizia nr. 61/2010 şi Decizia de impunere nr. 539/2009, în care sunt stabilite pretinse obligaţii fiscale suplimentare ale reclamantei al căror cuantum este de 491.143 lei.
A concluzionat în sensul că rezultă fără echivoc împrejurarea că demersul judiciar al reclamantei priveşte taxe, impozite, contribuţii, etc. al căror cuantum este inferior valorii de 500.000 lei astfel că revine în competenţa tribunalului, ca primă instanţă, competenţa materială de soluţionare a litigiului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 pct. 2, art. 21 şi art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează să stabilească instanţa competentă a soluţiona pricina în raport cu obiectul acesteia şi cu dispoziţiile legale incidente ei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că reclamanta a solicitat, prin acţiunea introductivă, anularea Deciziei nr. 61/2010 emisă de D.G.F.P. a Judeţului Sălaj prin care s-a respins contestaţia formulată de societatea reclamantă împotriva Deciziei de impunere nr. 539/2009 din 22 decembrie 2009 care stabilea în sarcina reclamantei un debit de 491.143 lei., la această sumă urmând a fi calculate penalităţi şi majorări de întârziere, care însă nu au fost cuantificate prin Decizia de impunere atacată.
Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal, prin derogare de la prevederile Codului de procedură civilă, în raport de două criterii şi anume: poziţia organului emitent în structura aparatului administraţiei publice şi, în cazul actelor administrative ce privesc taxe, impozite, contribuţii sau datorii vamale, ori accesorii ale acestora, cuantumul sumei ce formează obiectul actului contestat.
Din interpretarea textului legal menţionat se desprinde concluzia că dacă litigiul poartă asupra unui act administrativ care se referă la taxe, impozite, contribuţii sau datorii vamale, ori accesorii ale acestora, competenţa materială a instanţei se stabileşte exclusiv în funcţie de criteriul valoric, indiferent de poziţionarea, în cadrul organelor administraţiei publice a autorităţii publice emitente a actului contestat. Astfel, tribunalele soluţionează în fond cererile având ca obiect taxe, impozite, contribuţii sau datorii vamale, şi accesorii ale acestora de până la 500.000 lei, iar curţile de apel, litigiile în cazul cărora suma este mai mare de 500.000 lei.
Cum, în speţa de faţă, suma reţinută în Decizia de impunere este mai mică de 500.000 lei neavând relevanţă poziţia organului emitent în sistemul administraţiei publice, Înalta Curte concluzionează că, în prezenta cauză, competenţa materială de soluţionare în primă instanţă a acesteia revine, în prima instanţă, Tribunalului Sălaj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC G.C. SRL şi pârâta D.G.F.P. a Judeţului Sălaj, în favoarea Tribunalului Sălaj, secţia contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2816/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2829/2011. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
