ICCJ. Decizia nr. 4339/2011. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4339/2011
Dosar nr.332/42/2011
Şedinţa publică de la 27 septembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, reclamanta D.C., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, a solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute de art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
În condiţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 reclamanta au solicitat şi suspendarea executării actului administrativ atacat.
Referitor la cererea de suspendare a apreciat reclamanta că sunt îndeplinite cerinţele legale prevăzute de art. 15 arătând că acţiunea în contencios administrativ reprezintă o contestare serioasă a legalităţii actului administrativ a cărui suspendare o solicită arătând că criticile sunt pertinente, nu au un caracter pur formal şi sunt de natură a pune sub semnul întrebării legalitatea şi temeinicia actului atacat.
A mai arătat reclamanta că există şi o pagubă iminentă motivat de faptul că executarea actului implică o reducere de peste 75% a pensiei care constituie unicul mijloc de subzistenţă al reclamantului.
Pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare.
Prin Încheierea din 11 mai 2011, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de suspendare formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României.
A dispus suspendarea H.G. nr. 737/2010 până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.
A reţinut prima instanţă că reclamanta are calitatea de pensionari urmând ca în condiţiile H.G. nr. 737/2010 să se procedeze în ceea ce îi priveşte la recalcularea pensiilor de serviciu.
Potrivit art. 15 instanţa poate dispune în condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 suspendarea actului administrativ atacat până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.
Instanţa a apreciat că cele două cerinţe, respectiv cazul bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube sunt prezente în cauză.
Procedând la o analiză sumară Curtea a apreciat că aspectele de nelegalitate invocate creează o îndoială referitoare la legalitatea actului de natură a conduce la concluzia necesităţii suspendării acestuia.
Referitor la cerinţa prevenirii producerii unui prejudiciu Curtea de Apel a constatat că aplicarea imediată a actului administrativ va determina reducerea substanţială a veniturilor reclamantei, cu consecinţe negative asupra nivelului de trai al acesteia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Guvernul României, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 din C. proc. civ.
Recurentul Guvernul România a criticat soluţia instanţei de fond sub următoarele aspecte:
Dispoziţiile cuprinse în H.G. nr. 737/2010, susţine recurentul, se înscriu în finalitatea urmărită prin reglementările din conţinutul Legii nr. 119/2010, de a asigura, în raport cu posibilităţile de finanţare ale bugetului asigurărilor sociale de stat, sustenabilitatea acestuia, în corelaţie cu evoluţia macroeconomică şi demografică din România, precum şi simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice. Împrejurările din speţă nu erau de natură a crea o îndoială serioasă asupra legalităţii H.G. nr. 737/2010, prin care a fost organizată executarea normelor cu forţă juridică superioară cuprinsă în Legea nr. 119/2010, în vigoare la data soluţionării cererii de suspendare.
În ceea ce priveşte aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1, s-a susţinut că instanţa trebuie să aprecieze dacă există o pensie în sensul convenţiei, dacă a existat o ingerinţă şi dacă acea ingerinţă este sau nu justificată.
Recursul este întemeiat.
Analizând actele şi lucrările dosarului raportat la motivele de recurs invocate şi la dispoziţiile legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, pentru următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 15, instanţa poate dispune în condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 suspendarea actului administrativ atacat până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.
Rezultă din prevederile legale citate că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă numai până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în anulare. Raţiunea acestei limitări este evidentă, constând în aceea că prin pronunţarea unei soluţii cu privire la fondul cauzei, fie se constată legalitatea actului administrativ şi, deci, punerea în executare devine necesară, fie se constată nelegalitatea actului şi se dispune desfiinţarea acestuia iar suspendarea executării nu se mai impune, rămânând fără obiect.
În speţă, obiectul acţiunii reclamantei îl constituie suspendarea, până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a soluţiei pronunţate pe fondul cauzei, a efectelor H.G. nr. 737 din 21 iulie 2010 privind „metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute de art. 11 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010, cu cheltuieli de judecată.
Aşa cum rezultă din M.Of. nr. 457/30.06.2010 Guvernul României a adoptat O.U.G. nr. 59/2011 prin care a fost abrogată H.G. nr. 737 din 21 iulie 2010, astfel că, cererea de suspendare a acestei hotărâri a rămas fără obiect.
Cum actul administrativ a cărei executare s-a cerut a fi suspendată în cauză a fost abrogat, cererea reclamantei rămânând fără obiect, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I-a din C. proc. civ., recursul declarat va fi admis, iar încheierea atacată va fi modificată în sensul respingerii cererii de suspendare ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Guvernul României, împotriva Încheierii din 11 mai 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot încheierea atacată, în sensul că respinge acţiunea reclamantei D.C. ca rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 septembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4338/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4344/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
