ICCJ. Decizia nr. 458/2011. Contencios. Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 458/2011
Dosar nr.6374/2/2009
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 1213 din 9 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă contestaţia formulată de reclamanta Societatea Română de Televiziune în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, contestaţie având ca obiect anularea Deciziei nr. 702/23 iunie 2009 emisă de pârât prin care s-a dispus sancţionarea reclamantei cu amendă în cuantum de 2.500 lei pentru încălcarea dispoziţiilor art. 71 alin. (1) lit. a) din Decizia 187/2006 privind Codul de reglementare al conţinutului audiovizualului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că prin Decizia atacată s-a dispus sancţionarea reclamantei cu amendă în cuantum de 2.500 lei pentru încălcarea dispoziţiilor art. 71 alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare al conţinutului audio-vizual, respectiv pentru neasigurarea în cadrul emisiunii "Ediţie Specială" a imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniei, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică.
Obiectul emisiunii l-a reprezentat Proiectul de modificare al Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionare Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, invitaţii acestei emisiuni fiind mai mult jurnalişti, critici de teatru, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale şi ai societăţii civile, printre participanţi neaflându-se niciunul dintre iniţiatorii actului legislativ supus dezbaterii publice.
Prima instanţă a înlăturat susţinerea reclamantei potrivit căreia această modalitate de desfăşurare a emisiunii a avut loc din motive obiective, întrucât principalul iniţiator al proiectului de lege a refuzat invitaţia, în condiţiile în care, pe de o parte, acesta nu era şi singurul iniţiator al proiectului supus dezbaterii publice, iar pe de altă parte, invitaţia a fost adresată doar acestei persoane fără ca realizatorii emisiunii să adreseze şi altor persoane iniţiatoare ale acestui proiect convocări pentru desfăşurarea acestei emisiuni.
Judecătorul fondului a mai reţinut că întreaga dezbatere s-a desfăşurat în susţinerea unei singure opinii, respectiv cea a netemeiniciei demersului legislativ, încălcându-se astfel dispoziţiile legale care impun radiodifuzorului asigurarea imparţialităţii şi echilibrului prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs Societatea Română de Televiziune, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, întrucât a fost dată cu greşita aplicare a legii.
S-a precizat în cererea de recurs prin aceea că prima instanţă a folosit argumente care nu sunt de natură să motiveze concluzia că dezbaterea din 16 iunie 2009 ar fi constituit o dezbatere care nu a asigurat imparţialitatea, echilibrul şi favorizarea liberei formări a opiniilor.
Recursul este nefondat şi va fi respins.
Examinând actele dosarului, motivele de recurs şi în raport de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Recurenta a fost sancţionată prin Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 702/2009 pentru încălcarea prevederilor art. 71 lit. a) din Decizia nr. 187/2006, potrivit cărora programele de ştiri şi dezbateri în probleme de interes public, trebuie să respecte o serie de principii printre care asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor prin prezentarea punctelor de vedere aflate în opoziţie.
La difuzarea emisiunii "Ediţie Specială", pe postul TVR 1, s-a dezbătut un proiect de lege, fără să existe opinii multiple şi divergente pentru o informare corectă.
De aceea Consiliul Naţional al Audiovizualului a apreciat ca fiind o problemă de mare importanţă şi interes public, nu s-au respectat dispoziţiile legale, nefiind de faţă iniţiatorii proiectului de lege, pentru a exista un punct de vedere pertinent şi obiectiv în ceea ce priveşte corecta informare a opiniei publice.
Desigur, corect prima instanţă a înlăturat susţinerea recurentei-reclamante potrivit căreia această modalitate de desfăşurare a emisiunii a avut loc din motive obiective, întrucât iniţiatorul proiectului de lege a refuzat invitaţia, în condiţiile în care invitaţia a fost făcută doar către această persoană, fără ca realizatorii emisiunii să se adreseze şi altor iniţiatori ai proiectului de lege.
De asemenea, din probele existente la dosar, rezultă că dezbaterea s-a desfăşurat doar în susţinerea unei singure opinii, fără să existe imparţialitate şi echilibru prin prezentarea altor puncte de vedere aflate în opoziţie.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că sentinţa atacată este legală şi temeinică, motiv pentru care va respinge recursul declarat de Societatea Română de Televiziune, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Societatea Română de Televiziune împotriva Sentinţei civile nr. 1213 din 9 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2011.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 457/2011. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 4605/2011. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
