ICCJ. Decizia nr. 4830/2011. Contencios. Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti (art.24 din Legea nr.554/2004 ). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4830/2011
Dosar nr. 4650/2/2011
Şedinţa publică de la 19 octombrie 2011
Asupra recursurilor de faţă:
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 18 mai 2011, sub nr. 4650/2/2011, reclamantul R.M. a solicitat instanţei de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâtul Primul Ministru, ca prin hotărârea ce o va pronunţa să fie obligat pârâtul să pună în executare decizia nr. 2098 din 04 iunie 2009, definitivă şi învestită cu formulă executorie, prin care i-au fost conferite despăgubiri pentru unităţile de fond deţinute la Fondul N.I., în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii judecătoreşti din prezenta cauză. A solicitat, totodată, să fie obligat pârâtul la plata de daune morale şi materiale şi, în caz de refuz de executare, să i se aplice conducătorului autorităţii publice, o amendă în cuantum de 20% din salariul minim pe economie.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat, în esenţă, că pârâtul refuză să pună în executare decizia nr. 2098 din 04 iunie 2009, şi că astfel i se încalcă dreptul fundamental de acces liber la justiţie, prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Pârâtul Primul Ministru al României a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de Dosarul nr. 3127/2/2010, soluţionat de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIlI-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 13 mai 2011, având acelaşi obiect şi între aceleaşi părţi, acţiunea fiind respinsă pentru lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primului Ministru.
Prin sentinţa nr. 4013 din 06 iunie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a respins cererea formulată de către reclamantul R.M., în contradictoriu cu pârâtul Primul Ministru pentru existenţa puterii de lucru judecat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în cauză există autoritate de lucru judecat, întrucât cererea reclamantului ce a format obiectul Dosarului nr. 3127/2/2010, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, soluţionat prin sentinţa nr. 3421 CC la data de 13 mai 2011 a avut acelaşi obiect şi cauză juridică, vizând sancţionarea aceluiaşi pârât pentru o pretinsă neexecutare a deciziei penale nr. 2098 din 04 iunie 2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul penal nr. 24632/3/2006, pârâtul invocând excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive pentru aceleaşi considerente ca şi în prezenta cauză.
2. Recursul exercitat în cauza.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi susţinând, în esenţă, că prima instanţă a dezlegat cauza pe baza unei excepţii cu încălcarea prevederilor Capitolului IV din Codul deontologic al magistraţilor.
A susţinut, de asemenea, că s-a încălcat principiul contradictorialităţii procesului civil şi cel al dreptului la apărare, principiul garantării unei judecăţi imparţiale, prin neacordarea posibilităţii să-şi spună părerea, la momentul soluţionării cauzei şi că, pentru acest motiv, hătărârea pronunţată este nulă, potrivit art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu criticile formulate şi dispoziţiile legale aplicabile, precum şi din oficiu, potrivit dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul R.M. a solicitat obligarea pârâtului Primul Ministru al României să pună în executare decizia nr. 2098 din 04 iunie 2009, definitivă şi învestită cu formulă executorie, prin care i-au fost conferite despăgubiri pentru unităţile de fond deţinute la Fondul N.I., în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii judecătoreşti din prezenta cauză. A solicitat, totodată, să fie obligat pârâtul la plata de daune morale şi materiale şi, în caz de refuz de executare, să i se aplice conducătorului autorităţii publice, o amendă în cuantum de 20% din salariul minim pe economie.
Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanţă a admis excepţia autorităţii lucrului judecat invocată de pârât şi a respins cererea pentru existenţa puterii de lucru judecat.
Prin sentinţa civilă nr. 3421 CC, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 13 mai 2011 în Dosarul nr. 3127/2/2011, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâtului şi a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul R.M., în contradictoriu cu pârâtul Primul Ministru, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Înalta Curte retine că cererea reclamantului ce a format obiectul Dosarului nr. 3127/2/2011, a avut acelaşi obiect şi cauză juridică şi a vizat sancţionarea aceluiaşi pârât pentru o pretinsă neexecutare a deciziei penale nr. 2098 din 04 iunie 2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul penal nr. 24632/3/2006, pârâtul invocând excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive pentru aceleaşi considerente ca şi în prezenta cauză.
Potrivit prevederilor art. 1201 C. civ., în vigoare la data pronunţării hotărârii „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceiaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceiaşi calitate.”
Cum în cauză există tripla identitate de părţi, cauză şi obiect, se reţine că există autoritate de lucru judecat în conformitate cu dispoziţiile sus-menţionate.
Autoritatea de lucru judecat are la bază regula că o acţiune nu poate fi judecată decât o singură dată şi că o constatare făcută prin hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre, tocmai în scopul de a se realiza o administrare uniformă a justiţiei. Astfel, prin instituirea acestei prezumţii legale irefragabile în dispoziţiile art. 1202 C. civ., raportat la dispoziţiile art. 1200 pct. 4 C. civ., împotriva căreia nu poate fi primită nici o dovadă contrară, legiuitorul a statuat că o cerere nu poate fi judecată irevocabil decât o singură dată şi nu poate fi combătută printr-o altă hotărâre judecătorească, astfel încât drepturile recunoscute printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă să nu fie contrazise printr-o hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces.
Înalta Curte apreciază că şi în condiţiile în care primul litigiu nu a tranşat decât aspectul referitor la calitatea procesuală a pârâtului, autoritatea de lucru judecat există, având în vedere că şi în prezentul litigiu se ridică aceeaşi excepţie de fond asupra căreia s-a pronunţat o instanţă deja în mod definitiv.
În ceea ce priveşte motivele de recurs formulate de reclamant, Înalta Curte constată că acestea sunt străine de pricină, prima instanţă soluţionând cauza cu respectarea dispoziţiilor procedurale, în sensul citării legale a părţilor pentru ziua judecăţii şi cu respectării principiilor procesual civile.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de R.M. împotriva sentinţei nr. 4013 din 06 iunie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrative şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 472/2011. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 4965/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
