ICCJ. Decizia nr. 4860/2011. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4860/2011
Dosar nr. 1312/2/2010
Şedinţa publică din 20 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta T.E.N., în contradictoriu cu pârâţii Serviciul Român de Informaţii şi U.M. 0502 SRI Bucureşti, a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să fie obligaţi pârâţii să îi elibereze o copie de pe contractul de muncă înscris în CM. seria A.H. nr. 350361 la poziţia 53 de Serviciul Român de Informaţii - U.M. 05109, arătând că pârâtul Serviciul Român de Informaţii, cu exces de putere, a refuzat eliberarea unei copii de pe contractul de muncă încheiat cu U.M. 05109 Bucureşti.
Prin întâmpinare, pârâtul Serviciul Român de Informaţii a invocat următoarele excepţii: excepţia lipsei procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti şi trimiterea cauzei la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, excepţia autorităţii de lucru judecat precum şi excepţia tardivităţii introducerii acţiunii.
Prin sentinţa nr. 3773 din 7 octombrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată, a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a respins acţiunea formulată de reclamanta T.E.N., în contradictoriu cu pârâţii Serviciul Român de Informaţii şi U.M. 0502 SRI Bucureşti, pentru autoritate de lucru judecat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în esenţă că excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti este nefondată, întrucât prin prezenta acţiune, reclamanta nu a înţeles să se plângă împotriva refuzului rectificărilor/modificărilor din carnetul de muncă, ci împotriva refuzului autorităţii publice pârâte de a răspunde la cererea înregistrată sub nr. 77900 privind eliberarea unei copii de pe carnetul de muncă, iar nu efectuarea de modificări/rectificări sau eliberarea însăşi a carnetului solicitat.
In ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat, prima instanţă, având în vedere că din actele şi lucrările dosarului rezultă că, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a mai fost înregistrată o cerere a aceleiaşi reclamante împotriva aceluiaşi pârât Serviciul Român de Informaţii privind acelaşi obiect, respectiv refuzul acestei autorităţi de a-i elibera o copie de pe contractul de muncă menţionat în cererea adresată, în care a fost pronunţată sentinţa civilă nr. 1064 din 16 martie 2009 rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 54 din 02 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a constatat că în cauză se poate reţine tripla identitate de persoană, obiect şi cauză între dosarul înregistrat sub nr. 8345/2/2008 pe rolul acestei instanţe, în care s-a pronunţat o soluţie devenită irevocabilă şi cauza de faţă.
Împotriva sentinţei civile pronunţate de Curtea de apel a declarat recurs reclamanta T.E.N., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi invocând dispoziţiile art. 304 pct. 5, 7, 8 şi 9.
In susţinerea motivelor de recurs, recurenta-reclamanta a arătat, în esenţă, că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1201 C. proc. civ., precizând că cererea care făcea obiectul dosarului în care s-a pronunţat sentinţa nr.1064 din 16 februarie 2009 sunt alte părţi, şi mai multe capete de cerere.
Examinând cauza şi sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat pentru motivele arătate în continuare.
In conformitate cu dispoziţiile art. 1201 C. civ., „Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate".
Rezultă din aceste prevederi legale, că elementele care caracterizează instituţia autorităţii de lucru judecat sunt identitatea de părţi, de obiect şi de cauză.
Pentru a ne afla în prezenţa primului element, este necesar ca obiectul din cea de-a doua acţiune să fie identic cu cel din prima acţiune, pentru aceasta fiind suficient ca din cuprinsul cererilor să rezulte că scopul final urmărit de parte este identic.
Această condiţie, în situaţia în care acţiunea ulterioară are mai multe capete de cerere, se consideră îndeplinită cu privire la acel capăt de cerere care a format, deja, obiectul unei judecăţi, altminteri putându-se ajunge la situaţia în care partea interesată să formuleze ulterior o cerere de chemare în judecată în mod formal, cu mai multe capete de cerere, pentru evitarea consecinţelor autorităţii de lucru judecat.
Cauza reprezintă situaţia de fapt calificată juridic existând identitate cu privire la acest element atunci când, în justificarea pretenţiilor, în cuprinsul celor două cereri, au fost invocate aceleaşi motive de fapt şi de drept.
De asemenea, este îndeplinită condiţia privind identitatea de părţi, care se apreciază din punctul de vedere juridic iar nu fizic, al participării în proces a părţilor, chiar dacă poziţia procesuală, activă ori pasivă, a acestora s-a schimbat în cadrul celei de-a doua acţiuni şi chiar şi atunci când reclamanta, care a pierdut procesul, introduce - în cadrul celei de-a doua acţiuni - alături de pârâtul din prima acţiune, un al doilea pârât.
Or, din analiza celor două acţiuni formulate de reclamantă, rezultă, în mod evident, identitatea de obiect, şi de părţi, ambele cereri de chemare în judecată având ca obiect obligarea pârâtului Serviciul Român de Informaţii la eliberarea unei copii de pe contractul de muncă înscris în CM. seria A.H. nr. 350361.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că, în mod corect instanţa de fond a reţinut că există autoritate de lucru judecat, acţiunea formulată de reclamantă având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi ca şi cererea formulată, anterior, care a făcut obiectul dosarului nr. 8345/2/2008, soluţionat de Curtea de Apel Bucureşti, în primă instanţă, prin 1064 din 16 martie 2009 rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 54 din 02 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală şi temeinică, neexistând motive de casare sau modificare în sensul dispoziţiilor art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de T.E.N.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.E.N. împotriva sentinţei nr. 3773 din data de 7 octombrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4853/2011. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 4862/2011. Contencios → |
|---|
