ICCJ. Decizia nr. 5266/2011. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.5266/2011
Dosar nr. 26370/3/2006
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Hotărârea primei instanţe.
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 27 iulie 2006 pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia de contencios administrative şi fiscal, reclamantul Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Administraţia Naţională a Penitenciarelor - Grupa Sindicală a Penitenciarului de Maximă Siguranţă Bucureşti Rahova a chemat în judecată Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor Penitenciarul cu regim de Maximă Siguranţă Bucureşti Rahova solicitând obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale reprezentând spor pentru condiţii deosebit de periculoase, menţionat în Anexa nr. 1 şi 1.1 din Ordinul M.J. nr. 945/C din 02 aprilie 2003 pentru perioada 01 septembrie 2005 - 01 iulie 2006, obligarea pârâţilor la reactualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor datorate la momentul efectiv al plăţii, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 5489 din 6 noiembrie 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa nr. 939/2007 Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea şi a obligat Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Bucureşti Rahova să achite reclamanţilor sporurile prevăzute în Anexa 1 şi 1.1 din Ordinul nr. M.J. nr. 945/C din 02 aprilie 2003 corespunzător condiţiilor de muncă şi activităţilor desfăşurate de salariat pentru perioada 01 septembrie 2004 - 01 iulie 2006, sume ce urmau a fi actualizate în raport cu data plăţii.
S-a reţinut în considerentele hotărârii că Ordinul nr. M.J. nr. 945 din C 02 aprilie 2003 stabileşte modul de acordare a acestor sporuri pentru condiţii periculoase şi vătămătoare conform Anexei 1.1. Astfel Ordinul prevede acordarea pentru personalul din penitenciare şi centre de reeducare care îşi desfăşoară activitatea în secţiile în care au camere pentru deţinuţi cu TBC şi HIV-SIDA, a unui spor de 75% din solda lunară sau salariu de bază respectiv 50% din solda lunară sau salariul de bază pentru personalul din penitenciare şi centre de reeducare care desfăşoară activităţi cu deţinuţii din camerele TBC şi HIV-SIDA.
S-a reţinut că reclamanţii au susţinut şi dovedit că, deşi legea recunoaşte dreptul la plata sporului pretins acesta nu a fost plătit pe perioada 01 septembrie 2004 -01 iulie 2006 din lipsa alocării fondurilor de la bugetul de stat.
Buletinele de determinare prin expertizare depuse la dosarul cauzei fac dovada că, condiţiile de muncă nu s-au modificat şi rămân valabile şi pentru anul 2004-2006, cu raportare şi la Buletinele nr. 17/2003 şi nr. 3/2005.
Sentinţa nr. 939/2006 a fost atacată cu recurs de pârâtul Penitenciarul de Maximă Siguranţă Bucureşti-Prahova, iar prin Decizia nr. 580 din 14 februarie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost menţinută obligarea pârâtului la plata sumelor respective.
La data de 09 iunie 2011, reclamantul Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Penitenciarul cu regim de Maximă Siguranţă Bucureşti Rahova şi chematul în garanţie Ministerul Finanţelor Publice a formulat o cerere de lămurire a înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului sentinţei civile nr. 939 din 02 aprilie 2007 pronunţate în dosarul nr. 26370/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a.
A arătat în motivarea cererii că, deşi a solicitat punerea în executare a sentinţei civile, pârâtul a refuzat în mod nejustificat calculul creanţei datorate membrilor de sindicat.
In aceste condiţii a fost demarată executarea silită în cadrul căreia s-a efectuat un raport de expertiză contabilă având drept obiectiv calculul creanţei pentru fiecare membru de sindicat din tabelele anexate hotărârii.
Pârâtul Penitenciarul Rahova a formulat contestaţie la executare (obiect al dosarului nr. 7467/302/2008 al Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti).
Reclamantul a mai arătat că deşi titlul executoriu priveşte criteriile de determinare a creanţei datorate, pârâtul cu rea credinţă nu pune în executare sentinţa, motivând că titlul nu este clar şi nu cuprinde criteriile de acordare a sporului pentru condiţii deosebit de periculoase astfel că se impune lămurirea titlului executoriu sub aspectul elementelor de calcul pentru evitarea unui prejudiciu patrimonial membrilor de sindicat.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea pronunţată la data de 28 iunie 2011 în dosarul nr. 26370/3/2006 a respins excepţia inadmisibilităţii formulată de Penitenciarul Rahova şi a respins cererea formulată de reclamant ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut, în esenţă că dispoziţiile art. 2811 C. proc. civ. reglementează o cale procesuală menită să clarifice anumite nelămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti, ori să înlăture eventualele dispoziţii potrivnice.
Reţinând că prin dispozitivul sentinţei au fost acordate sporurile aşa cum au fost solicitate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar în considerente au fost arătate criteriile de stabilire a drepturilor băneşti cuvenite membrilor de sindicat, prima instanţă a apreciat că cererea de lămurire a înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului sentinţei civile nr. 939/2007 este neîntemeiată.
2. Recursul formulat în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul a susţinut că a formulat cererea de lămurire a înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului sentinţei civile nr. 939/2007, având în vedere că de la data rămânerii irevocabile a hotărârii şi pana în prezent hotărârea nu a putut fi pusă în executare nici prin buna învoială şi nici pe calea executării silite deoarece debitoarea a formulat numeroase contestaţii la executare, prin care a invocat faptul că dispozitivul conţine menţiuni potrivnice.
A arătat că s-a solicitat punerea în executare a sentinţei nr. 939/2007, s-a format dosarul de executare silita nr. 41/2008, s-au formulat două expertize contabile iar Penitenciarul Bucureşti Rahova a format contestaţie la executare constituindu-se dosarul nr. 7467/302/2008.
Recurentul a mai arătat că în urma admiterii recursului Penitenciarului Rahova de către Tribunalul Bucureşti s-a stabilit că la plata sporului au dreptul doar un număr de 353 din totalul membrilor de sindicat, în raport de varianta IV din expertiza contabilă, 106 persoane fiind excluse de la plata acestor drepturi.
In funcţie de cele prezentate recurentul a arătat că se impune lămurirea înţelesului şi întinderii titlului.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând actele şi lucrările dosarului Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, la data de 09 iunie 2011, reclamantul Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Penitenciarul cu regim de Maximă Siguranţă Bucureşti Rahova şi chematul în garanţie Ministerul Finanţelor Publice a formulat o cerere de lămurire a înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului sentinţei civile nr. 939 din 02 aprilie 2007 pronunţate în dosarul nr. 26370/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, în temeiul art. 2811 C. proc. civ.
Potrivit art. 2811 C. proc. civ. " în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice,,.
In cauză, prin sentinţa nr. 939/2007 Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea şi a obligat Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Bucureşti Rahova să achite reclamanţilor sporurile prevăzute în Anexa 1 şi 1.1 din Ordinul nr. MJ. nr. 945/C din 02 aprilie 2003 corespunzător condiţiilor de muncă şi activităţilor desfăşurate de salariat pentru perioada 01 septembrie 2004 - 01 iulie 2006, sume ce urmau a fi actualizate în raport cu data plăţii.
Deasemenea, în considerentele acestei hotărâri s-a reţinut că Ordinul MJ nr. 945/C din 02 aprilie 2003 stabileşte modul de acordare a sporurilor solicitate de reclamanţi pentru condiţii periculoase şi vătămătoare conform Anexei nr. 1.1. Astfel, Ordinul prevede acordarea pentru personalul din penitenciare şi centre de reeducare care îşi desfăşoară activitatea în secţiile care au camere pentru deţinuţi cu TBC şi HTV-SIDA a unui spor de 75% din solda lunară sau salariul de bază, respectiv 50% din solda lunară sau salariul de bază pentru personalul din penitenciare şi centre de reeducare, care desfăşoară activităţi cu deţinuţii din camerele TBC şi HIV-SIDA.
Reţinând că prin dispozitivul sentinţei au fost acordate sporurile aşa cum au fost solicitate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar în considerente au fost arătate criteriile de stabilire a drepturilor băneşti cuvenite membrilor de sindicat, Înalta Curte constată că prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică ce urmează a fi menţinută, criticile formulate de recurentul în prezenta cauza fiind strâns legate de executarea hotărârii.
În consecinţă, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare împotriva încheierii din 28 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 26370/3/2006, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5251/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5270/2011. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
