ICCJ. Decizia nr. 534/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 534/2011
Dosar nr.1812/44/2009
Şedinţa publică din 1 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 91 din data de 23 martie 2010, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta C.P. în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Pentru a hotărî astfel, evocând modificările aduse Legii nr. 247/2005 şi Decizia nr. 2815 din 16 septembrie 2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, Curtea a apreciat că nesoluţionarea cererii reclamantei nu se datorează culpei sau neglijenţei autorităţii pârâte, ci volumului mare de activitate a acesteia şi necesităţii parcurgerii unei proceduri complicate şi îndelungate la îndeplinirea căreia sunt concurente mai multe instituţii şi autorităţi publice.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta C.P., arătând că urmează a depune motivele de recurs printr-un memoriu separat.
Motivele de recurs nu au fost depuse.
Examinând lucrările şi înscrisurile dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu este motivat şi, în consecinţă, urmează a constata nulitatea acestuia.
Art. 3021 C. proc. civ. arată că cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Ca regulă, potrivit dispoziţiilor art. 301 C. proc. civ., "termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel", iar, potrivit art. 303 alin. (1), "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs."
Or, din examinarea înscrisurilor depuse în recurs, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă a formulat recurs la data de 25 martie 2010, arătând că va depune motivele de recurs prin memoriu separat, fără însă a-şi îndeplini această obligaţie procesuală, instituită de dispoziţiile legale incidente menţionate anterior.
În cauză nu s-a făcut dovada existenţei vreuneia din situaţiile prevăzute de art. 103 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 3021, Înalta Curte urmează a constata nul recursul formulat în cauză de recurenta-reclamantă C.P..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul formulat de C.P. împotriva sentinţei civile nr. 91 din data de 23 martie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2011.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 524/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 542/2011. Contencios. Amendă pentru... → |
|---|
