ICCJ. Decizia nr. 1198/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1198/2012

Dosar nr. 6544/2/2010

Şedinţa publică de la 6 martie 2012

Asupra recursurilor de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cererea de chemare în judecată.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 20 iulie 2010 reclamantul A.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, obligarea pârâţilor la preschimbarea Certificatului eliberat la data de 3 aprilie 1997, obligarea pârâţilor în solidar la plata unor daune cominatorii în cuantum de 1.000 RON pentru fiecare zi de întârziere de la data rămânerii irevocabile a hotărârii şi până la data plăţii efective.

În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că la data de 20 octombrie 2004 a depus la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 documentaţia prevăzută de lege în vederea preschimbării Certificatului eliberat la data de 3 aprilie 1997 de către Comisia pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei Române din Decembrie 1989, dar nu a primit nici un răspuns până la data introducerii acţiunii.

2. Apărările pârâţilor

Prin întâmpinare pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile în raport de dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, precum şi excepţia prematurităţii introducerii cererii, având în vedere că prezenta cerere de chemare în judecată a fost înregistrată înaintea termenului final de preschimbare a certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionar.

De asemenea, a mai invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii motivat de faptul că la data introducerii acţiunii activitatea Comisiei Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 era finalizată şi că potrivit prevederilor art. 19 şi 20 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004 aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 modificate şi completate, reclamantul trebuia să urmeze procedura prealabilă specială. În raport de aceste aspecte pârâtul a considerat că acţiunea este inadmisibilă.

Pe fondul cauzei pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, având în vedere că această Comisie este un organ de lucru al Camerei Deputaţilor, neavând personalitate juridică.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin Sentinţa nr. 2482 din 29 martie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

A respins excepţia lipsei procedurii prealabile, excepţia prematurităţii şi excepţia inadmisibilităţii, invocate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

A admis acţiunea formulată de reclamantul A.V. în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi a obligat pârâţii să preschimbe Certificatul de revoluţionar eliberat reclamantului la 3 aprilie 1997 în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinţei, sub sancţiunea unei penalităţi de 50 RON pentru fiecare zi de întârziere.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarele:

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 s-a constatat că potrivit dispoziţiilor art. 11 din Legea nr.341/2004 pârâta este organismul cu competenţe în avizarea propunerilor formulate de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 în ceea ce priveşte dosarele depuse de către persoanele care solicită preschimbarea certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionar şi în consecinţă are calitate procesuală pasivă.

Excepţia lipsei procedurii prealabile şi a inadmisibilităţii au fost, de asemenea, respinse ca neîntemeiate, în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată, respectiv refuzul soluţionării cererii şi a dispoziţiilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 modificată şi republicată.

Şi excepţia prematurităţii acţiunii a fost apreciată ca nefondată, deoarece la data pronunţării sentinţei s-a împlinit termenul invocat de către pârât.

Pe fondul cauzei Curtea a reţinut că reclamantul a depus în susţinerea cererii de preschimbare a certificatului de luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, din 20 octombrie 2004, întreaga documentaţie prevăzută de dispoziţiile art. 124 din H.G. nr. 1707/2006, astfel încât refuzul pârâtelor de a proceda la finalizarea operaţiunii de preschimbare prevăzută de lege este nejustificat.

Potrivit dispoziţiilor art. 121 - art. 127 din H.G. nr. 1412/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, titularul cererii reglementată de aceste dispoziţiilor legale este obligat să administreze probe prin care să dovedească specificarea faptelor deosebite în care a fost implicat direct, respectiv declaraţia a trei martori recunoscuţi ca revoluţionari, din care să rezulte gradul de implicare şi contribuţia deosebită la victoria Revoluţiei şi faptele deosebite ale celui pentru care sunt date, alte documente probatorii din care să rezulte gradul de implicare şi contribuţia deosebită la victoria Revoluţiei, alte probe, inclusiv documente utile în susţinerea cererii.

În condiţiile în care dosarul reclamantului a fost întocmit şi analizat conform normelor legale, Curtea a considerat că refuzul pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de a elibera certificatul prevăzut de Legea nr. 341/2004 este nejustificat, ca şi cel al pârâtei Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de a emite avizul prevăzut de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 341/2004.

A fost considerat întemeiat şi capătul de cerere privind acordarea daunelor cominatorii, având în vedere intervalul apreciabil de timp scurs între data la care reclamantul s-a adresat pârâtelor şi data pronunţării sentinţei, dar şi considerentele expuse care dovedesc caracterul nejustificat al refuzului autorităţilor pârâte.

II.Instanţa de recurs

1.Criticile pârâţilor

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs ambele părţi.

Pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor a criticat sentinţa pentru nelegalitate, invocând dispoziţiile art. 299 - 316 C. proc. civ., Legea nr. 341/2004, Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 modificată prin H.G. nr. 1707/2006.

Recurentul a susţinut că în mod greşit prima instanţă a respins excepţia lipsei proceduri prealabile speciale întemeiată pe art. 109 alin. (2) coroborat cu art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, întrucât intimatul nu a formulat contestaţie la Comisia Parlamentară, în 6 luni de la publicarea listei finale cu numele persoanelor cărora li s-au eliberat noile certificate, publicată în M.Of. nr. 467 bis/7.07.2010, adresa nr. 3542/2 iulie 2010 neputând suplini această procedură specială, întrucât este anterioară datei de publicare a listei, în drept invocându-se dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurentul a arătat că acţiunea intimatului-reclamant era prematură, întrucât nu a aşteptat publicarea listei cu numele revoluţionarilor cărora le-au fost schimbate certificatele, invocându-se art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

S-a învederat că nerespectarea obligaţiei de îndeplinire a procedurii prealabile speciale reglementată de Legea nr. 341/2004 şi Normele de aplicare a acesteia atrage inadmisibilitatea acţiunii.

Recurentul a susţinut că intimatul-reclamant a depus sub nr. 3658 la data de 20 octombrie 2004 cerere/dosar pentru preschimbarea certificatului doveditor al calităţii de revoluţionar, însă la data de 18 septembrie 2009 Comisia l-a analizat şi a contestat că era incomplet întrucât lipseau unele documente prevăzute de art. 124 alin. (1) din H.G. nr. 1707/2006: declaraţia personală privind faptele deosebite în care a fost direct implicat, declaraţiile a trei martori în acelaşi sens, alte documente şi probe în susţinerea cererii, lipsa acestora conducând la respingerea cererii, nefiind vorba de un refuz nejustificat, în sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Chiar dacă intimatul a depus înscrisurile necesare la dosarul cauzei, în lipsa acestora de la dosarul Comisiei Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor nu i se putea preschimba certificatul.

S-a mai arătat că în această procedură sunt implicate mai multe autorităţi şi în mod greşit prima instanţă a obligat la preschimbarea certificatului în termen de 30 zile, sub sancţiunea plăţii unor penalităţi de 50 RON/zi.

Pârâta Comisia Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a solicitat admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate, întrucât dosarul intimatului nu a fost complet şi din acest motiv nu i-a fost transmis spre avizare, pentru preschimbarea certificatului, conform Legii nr. 341/2004, fiind încheiată perioada de preschimbare prin publicarea listei finale în M. Of. nr. 467 bis/7.07.2010, iar termenul de contestare a expirat la 7 ianuarie 2011.

S-a mai arătat că intimatul a fost audiat totuşi la 30 martie 2011 însă s-a constatat că dosarul acestuia nu îndeplineşte condiţiile pentru preschimbarea calităţii de Remarcat.

2.Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Excepţiile invocate de recurentul-reclamant a neîndeplinirii procedurii prealabile speciale prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 şi pe cale de consecinţă a inadmisibilităţii şi respectiv prematurităţii cererii de chemare în judecată, întrucât nu s-a aşteptat publicarea listei cu numele persoanelor cărora le-au fost preschimbate certificatele de revoluţionar sunt neîntemeiate, deoarece aşa cum corect a reţinut şi prima instanţă obiectul acţiunii îl formează refuzul nejustificat al intimatului de a răspunde solicitării legitime a recurentului de a-i preschimba certificatul de revoluţionar, conform cererii/Dosarului nr. 3542/2 iulie 2010, situaţie în care procedura prealabilă nu era necesar a fi îndeplinită.

Pe cale de consecinţă, nici excepţiile prematurităţii şi inadmisibilităţii acţiunii, ridicate ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile nu sunt întemeiate.

Pe fondul cauzei se costată că, chiar dacă susţinerile recurenţilor sunt corecte, în sensul că de la dosarul depus de intimat pentru preschimbarea certificatului de revoluţionar lipsesc unele documente (deşi acestea au fost depuse la dosarul instanţei) intimatul nu a fost niciodată înştiinţat să-şi completeze dosarul.

Prin „precizarea întâmpinării” de la dosar pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor a arătat că dosarul intimatului a fost analizat totuşi în şedinţa Comisiei din 8 septembrie 2009 însă completarea acestuia era tardivă.

Cum autorităţile recurente-pârâte au înţeles să analizeze dosarul intimatului, în aplicarea dispoziţiilor art. 121 - 127 din H.G. nr. 1412/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria revoluţiei române din decembrie 1989, iar din probele administrate la instanţa de fond a rezultat că acesta deţine documentele necesare preschimbării certificatului de revoluţionar, în mod corect acţiunea a fost admisă în parte, potrivit celor menţionate în dispozitivul sentinţei recurate.

Este însă întemeiată critica recurenţilor privind obligarea lor la plata unei penalităţi de 50 RON/zi, în cazul neexecutării obligaţiei de preschimbare a certificatului intimatului, în 30 zile de la rămânerea irevocabilă a sentinţei, întrucât în această procedură sunt implicate mai multe autorităţi, iar pe de altă parte, art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 instituie sancţiuni specifice pentru neexecutarea hotărârii pronunţate de instanţa de contencios administrativ în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, sau în lipsa unui asemenea termen, în 30 de zile de la data rămânerii irevocabile.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursurile pârâţilor şi va modifica în parte sentinţa, în sensul că va înlătura sancţiunea de 50 RON/zi întârziere stabilită în sarcina autorităţilor pârâte, urmând a se menţine restul dispoziţiilor sentinţei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi de Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva Sentinţei nr. 2482 din 29 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată, în parte, în sensul că înlătură sancţiunea de 50 RON pe fiecare zi de întârziere stabilită în sarcina autorităţilor pârâte.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 martie 2012.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1198/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs