ICCJ. Decizia nr. 152/2012. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 152/2012
Dosar nr. 6247/2/2011
Şedinţa publică de la 17 ianuarie 2012
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Cererea de chemare în judecată.
Prin cererea înregistrată la data de 7 iulie 2011, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta U.S.E. din România, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi A.R.R., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună, în temeiul dispoziţiilor art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea efectelor Ordinului ministrului transportului şi infrastructurii nr. 1007 din 13 decembrie 2012, până la soluţionarea irevocabilă a Dosarului cu nr. 5907/2/2011 ce are ca obiect excepţia nulităţii acestui ordin.
2. Hotărârea primei instanţe.
Prin Sentinţa nr. 5258 din 21 septembrie 2011 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A.R.R. şi a respins cererea formulată de reclamanta U.S.E. din România în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
A respins reclamantei U.S.E. din România, formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut, în esenţă următoarele considerente:
În ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei A.R.R., dat fiind că prin cererea de chemare în judecată se solicită suspendarea executării Ordinului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, nr. 1007 din 13 decembrie 2010, pentru modificarea şi completarea Normelor privind organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.892/2006, act cu caracter normativ emis de Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Curtea a constatat că A.R.R. nu are calitate procesuală pasivă.
Pe fond, instanţa a reţinut, în esenţă că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
3. Recursul declarat în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta U.S.E. din România, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că deşi recurenta-reclamantă a fost citată cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 2 RON şi timbru judiciar 0,15 RON, conform dovezii anexate la dosar, acesta nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală.
Or, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997, precum şi cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru şi prin depunerea timbrului judiciar.
Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În aceste sens sunt şi dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora: "La cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii".
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar "neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii".
Astfel fiind, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 va dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
D E C I D E
Anulează recursul declarat de U.S.E. din România împotriva Sentinţei nr. 5258 din 21 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1215/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1575/2012. Contencios → |
|---|
