ICCJ. Decizia nr. 1651/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1651/2012

Dosar nr. 10927/2/2010

Şedinţa publică de la 27 martie 2012

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta N.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, obligarea pârâtei Comisia Parlamentară să-i avizeze favorabil propunerea Secretariatului de Stat, iar Preşedintele acestei Comisii să-i semneze certificatul doveditor preschimbat conform prevederilor Legii nr. 341/2004, pentru ca pârâtul Secretariatul de Stat să fie în măsura a i-l elibera, precum şi obligarea pârâtului Secretariatul de Stat ca, în temeiul art. 10 alin. (4) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, să-i acorde titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite, urmând ca, ulterior, să continue procedura de preschimbare a certificatului doveditor conform prevederilor art. 13 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004.

În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că a participat la Revoluţia din Decembrie 1989, înscrisurile doveditoare existente la dosarul cauzei nefiind contestate de către pârâtul Secretariatul de Stat, având în vedere Adresa nr. 18/1997/2009, prin care i se comunică faptul că Dosarul nr. 18.381 BIS din 20 ianuarie 2005 a fost analizat în Comisia Secretariatului de Stat, care a constatat că acesta este complet din punct de vedere tehnic, dar nu a fost trecut pe listingul de propuneri de avizare favorabilă de către Comisia Parlamentară, motivându-se, în mod nelegal şi netemeinic, că numele său nu se regăseşte în Monitoarele Oficiale prin care Preşedintele României a acordat titlurile de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite.

Reclamanta a precizat că bonuleţul nr. 11349/1996, legalizat, confirmă faptul că a depus la Comisia pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 cererea şi dosarul de atribuire a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite, iar Adeverinţa nr. 11349, eliberată de către Comisie, confirmă faptul că această instituţie i-a analizat şi validat cererea de atribuire a titlului, precum şi faptul că nu mai existau formulare tipizate de certificat.

Reclamanta a mai arătat că, în urma investigaţiilor făcute de către Secretariatul de Stat, a rezultat că, pe numărul de adeverinţă 11349 a fost eliberat, în anul 2000, certificatul lui F.P., care a fost publicat în M. Of. nr. 277 în anul 2000 în baza unei erate de îndreptare a unei erori materiale, deşi acesta nu figurează în baza de date a S.S.P.R. că ar fi depus la Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 dosarul de atribuire a titlului.

În acest context, a susţinut reclamanta, pârâtul Secretariatul de Stat se află în culpă întrucât nu i-a comunicat dacă autoritatea Comisia pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 a analizat dosarul său şi nu a propus Preşedintelui României să-i acorde, prin decret, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Romane din Decembrie 1989 - Remarcat prin Fapte Deosebite.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, având în vedere faptul că această Comisie este un organ de lucru al Camerei Deputaţilor, neavând personalitate juridică, iar pe fondul cauzei, autoritatea pârâtă a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, prin întâmpinare, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, excepţia inadmisibilităţii acţiunii, excepţia tardivităţii introducerii acţiunii şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, pârâtul a precizat că titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 s-a atribuit şi se atribuie, prin decret, de către Preşedintele României şi nu de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, a cărui competenţă este limitată la a face, cu avizul Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, propuneri în acest sens Preşedintelui României şi nu de a atribui titlul, aşa cum solicită reclamanta.

În motivarea excepţiei inadmisibilităţii, pârâtul a arătat că dispoziţiile Legii nr. 341/2004 nu prevăd posibilitatea acordării de noi calităţi pentru persoanele cărora le-a fost recunoscută calitatea de luptător în temeiul Legii nr. 42/1990, ci doar posibilitatea preschimbării certificatelor persoanelor cărora le-a fost recunoscută calitatea de luptător şi cărora le-a fost eliberat un document doveditor al calităţii solicitate.

Cât priveşte excepţia tardivităţii, instituţia pârâtă a susţinut că, potrivit prevederilor art. 48 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 aprobat prin H.G. nr. 566/1996, Comisia pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, organ abilitat prin lege să facă propuneri Preşedintelui României pentru acordarea, în temeiul Legii nr. 42/1990, a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Romane din Decembrie 1989, şi-a încetat activitatea în termen de un an de la data intrării în vigoare a Legii nr. 30/1996, respectiv la data de 07 mai 1997, însă, în tot acest interval, reclamanta nu s-a adresat instanţei de judecată în termenul prevăzut de lege pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, instituţia pârâtă a susţinut că, întrucât reclamanta nu deţine documentele menţionate de normele legale incidente şi nici certificatul doveditor al calităţii de revoluţionar, iar pe numele acesteia nu există nicio documentaţie înregistrată în scopul obţinerii acestui certificat, aceasta nu putea depune dosar în vederea preschimbării în temeiul Legii nr. 341/2004.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând faptul că, din verificările efectuate în baza de date, rezultă că reclamantei nu i-a fost conferit, în temeiul Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, precum şi răniţilor din timpul Revoluţiei din decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, titlul de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989".

Prin Sentinţa civilă nr. 3287 din 09 mai 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins acţiunea formulată de reclamanta N.D. în contradictoriu cu pârâţii Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, ca inadmisibilă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond, examinând situaţia de fapt, susţinerile părţilor şi dispoziţiile legale incidente, respectiv art. 124 alin. (3) din Legea nr. 341/2004, art. 124 alin. (4) din H.G. nr. 1707/2006 şi art. 9 şi art. 20 din H.G. nr. 1412/2004, a reţinut faptul că, la data introducerii acţiunii, se publicase, în M. Of. al României nr. 467 bis/07.07.2010, lista finală privind preschimbarea certificatelor, iar reclamanta avea posibilitatea să adreseze o contestaţie privind nepreschimbarea certificatelor doveditoare către pârâta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, însă nu s-a făcut dovada existenţei acestei contestaţii, astfel încât, faţă de dispoziţiile art. 109 alin. (1) C. proc. civ. şi având în vedere caracterul obligatoriu al procedurii prealabile speciale, instanţa de fond a apreciat că se impune respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

Totodată, prima instanţă a considerat ca fiind nerelevantă în combaterea excepţiei inadmisibilităţii împrejurarea că reclamanta a înţeles să depună direct în instanţă eventualele documente doveditoare ale cererii de preschimbare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta N.D., care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Motivele de recurs invocate se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. invocându-se atât interpretarea greşită a actului dedus judecăţii şi aplicarea greşită a legii, respectiv a dispoziţiilor art. 9(5) din Legea nr. 341/2011 coroborat cu dispoziţiile art. 109 C. proc. civ.

Prin motivele de recurs recurenta critică lipsa de rol activ a judecătorului care nu a analizat temeiul de drept al cererii formulate şi a soluţionat nelegal acţiunea pe excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa contestaţiei administrative prevăzute de art. 9(5) din Legea nr. 341/2004.

Recurenta arată că temeiul juridic al cererii sale îl reprezintă dispoziţiile art. 10(4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004 aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 potrivit cărora pot solicita eliberarea noului tip de certificat şi persoanele care au depus documentele necesare la fosta Comisie pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării la acea dată a formularelor tipizate, solicitând atribuirea titlului în baza acestei prevederi.

Recurenta consideră ca nelegală şi netemeinică soluţionarea cauzei pe excepţia inadmisibilităţii solicitând în baza art. 312(1) şi (2) C. proc. civ. admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

La dosar intimatul-pârât Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate Curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente:

Soluţia instanţei de fond prin care acţiunea recurentei, având ca obiect obligarea pârâţilor-intimaţi la acordarea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 preschimbat şi continuarea procedurii de preschimbare conform dispoziţiilor Legii nr. 341/2004, a fost apreciată ca inadmisibilă şi respinsă ca atare este legală şi temeinică, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.

Motivul de recurs prevăzut de art. 8 din Legea nr. 554/2004 nu este întemeiat. Prin sentinţa recurată nu s-a schimbat sau interpretat greşit obiectul acţiunii, instanţa de fond nefiind ţinută de temeiul juridic indicat de către recurentă. Aceasta deoarece obiectul acţiunii - refuz preschimbare certificat de luptător în Revoluţia din Decembrie 1989 a determinat calitatea procesuală pasivă a părţilor şi pe de altă parte aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor speciale ale Legii nr. 341/2004 republicată.

Pârâţii-intimaţi conform dispoziţiilor Legii nr. 341/2004 au competenţe specifice şi distincte în procedura preschimbării certificatelor eliberate de fosta Comisie pentru aplicarea Legii nr. 42/1990. Situaţia premisă în vederea preschimbării certificatului constă în deţinerea unui certificat valabil emis în baza Legii nr. 42/1990.

Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu este întemeiat în mod corect, pe situaţia de fapt, prin sentinţa atacată constatându-se că recurenta, în mod nejustificat nu a îndeplinit procedura prealabilă specială prevăzută de art. 9(5) din Legea nr. 341/2004 respectiv de a formula o contestaţie administrativă după data de 7 iulie 2010.

Formulând direct acţiune în faţa instanţei, în mod corect conform dispoziţiilor art. 109 (1) C. proc. civ., cauza a fost soluţionată prin admiterea excepţiei inadmisibilităţii procedura prealabilă specială reprezentând o condiţie de admisibilitate.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 (1) şi (2) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală şi temeinică sentinţa pronunţată de instanţa de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de N.D. împotriva Sentinţei civile nr. 3287 din 09 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2012.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1651/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs