ICCJ. Decizia nr. 2128/2012. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2128/2012
Dosar nr. 2504/54/2011
Şedinţa publică de la 2 mai 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1512 din 28 iunie 2011, Tribunalul Dolj - secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat în favoarea Curţii de Apel Craiova - secţia de contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a acţiunii prin care reclamantul Z.Ş., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională a Vămilor şi Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, solicita anularea raportului de evaluare a performanţelor profesionale pentru perioada 01 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2010, întocmit de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, prin care i-a fost acordat calificativul ";bine";.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut, în esenţă, că obiectul judecăţii îl constituie un act emis de către o autoritate centrală, întrucât raportul de evaluare contestat, deşi este emis de o autoritate locală, este contrasemnat de conducătorul unei autorităţi publice centrale, ceea ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza a Ii-a din Legea nr. 554/2004, conform cărora competenţa aparţine curţii de apel.
Prin sentinţa nr. 58 din 30 ianuarie 2012, Curtea de Apel Craiova - secţia de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, reţinând, în esenţă, că actul contestat este întocmit de către un director al D.R.A.O.V. Timişoara, autoritate locală în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea reclamantul, ceea ce atrage competenţa de judecată a tribunalului, fără a avea relevanţă, în cauză, calitatea persoanei care a contrasemnat actul contestat.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, potrivit art. 22 C. proc. civ.
Verificând cauza, Curtea constată că, în speţă, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalul Dolj - secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În cauză, a fost solicitată anularea unui act administrativ întocmit de către un funcţionar public cu funcţie de conducere din cadrul unei autorităţi administrative locale, respectiv D.R.A.O.V. Timişoara, act prin care a fost evaluată activitatea profesională a reclamantului.
Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel";.
În interpretarea şi aplicarea normelor de competenţă prevăzute de dispoziţii legale citate, în jurisprudenţa Instanţei Supreme s-a reţinut, cu caracter unitar, că ele instituie două criterii de determinare a competenţei materiale a instanţei de fond, după cum urmează:
- criteriul poziţionării în cadrul sistemului administraţiei publice (rangul autorităţii centrale sau locale) a autorităţii publice emitente a actului atacat, respectiv căreia îi revine obligaţia corelativă dreptului legitim invocat de reclamant, în cazul actelor administrative cu caracter general;
- criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuţiei sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat, în cazul actelor administrativ-fiscale.
Cum, în speţă, actul administrativ contestat nu priveşte taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale sau accesorii ale acestora iar emitentul acestuia este o autoritate publică de nivel local, conform art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi art. 2 C. proc. civ., competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine tribunalului ca instanţă de contencios administrativ.
Împrejurarea că actul contestat a fost contrasemnat de către o persoană având calitatea de conducător al autorităţii publice ierarhic superioare, centrale, nu are relevanţă în ce priveşte chestiunea în discuţie, întrucât emitentul actului rămâne autoritatea locală, în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul evaluator care l-a întocmit.
Că aşa este rezultă chiar din prevederile legale în temeiul cărora a fost întocmit actul contestat, respectiv H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, în care se arată, la art. 120 alin. (1), că ";Funcţionarii publici nemulţumiţi de rezultatul evaluării pot să îl conteste la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice. Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice soluţionează contestaţia pe baza raportului de evaluare şi a referatelor întocmite de către funcţionarul public evaluat, evaluator şi contrasemnatar";. Or, această soluţie legală, care atribuie conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul evaluat competenţa soluţionării contestaţiei împotriva raportului de evaluare, nu ar putea fi fundamentată juridic dacă s-ar considera că persoana care contrasemnează, care este superioară ierarhic celei care a întocmit raportul, ar avea, alături de aceasta din urmă, calitatea de emitent al actului respectiv.
Faţă de cele arătate, urmează a se stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj - secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de judecare a cauzei privind pe reclamantul Z.Ş., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională a Vămilor şi Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, în favoarea Tribunalului Dolj - secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2127/2012. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 2132/2012. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
