ICCJ. Decizia nr. 2714/2012. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2714/2012
Dosar nr. 1115/44/2011
Şedinţa publică de la 31 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. 1115 din 01 septembrie 2011, reclamanta Botez Dorina Lăcrămioara, în contradictoriu cu A.N.A.F. - A.N.V., a solicitat suspendarea efectelor actului administrativ, reprezentat de Ordinul nr. 6992 din 02 august 2011 al Vicepreşedintelui A.N.A.F., care conduce A.N.V., privind eliberarea reclamantului din funcţia publică de execuţie de inspector vamă grad profesional superior,la Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Vrancea.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că sunt întrunite condiţiile instituite prin textul art. 14 din Legea nr. 554/2004, privind admisibilitatea cererii de suspendare a efectelor Ordinului emis.
Condiția cazului bine justificat este îndeplinită, având în vedere că Ordinul nr. 6992 din 02 august 2011 privind eliberarea reclamantei din funcţia deţinută în cadrul D.J.A.O.V. Vrancea, este rezultatul încălcării dispoziţiilor legale referitoare la condiţiile şi modalităţile de reorganizare a activităţii autorităţii vamale prin reducerea unor posturi, la încetarea raporturilor de serviciu, la ocuparea funcţiilor publice din cadrul autorităţii vamale, precum şi la desfăşurarea,, examenului de testare profesională.
Este îndeplinită și condiția privind paguba iminentă, deoarece urmare a disponibilizării din funcţia publică de execuţie deţinută în cadrul Biroului Vamal Giurgiuleşti, reclamantei i s-a adus un real şi important prejudiciu material prin lipsirea de resursele financiare întreţinerii sale şi a familiei.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentința nr. 265 din 22 septembrie 2011, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta Botez Dorina Lăcrămioara şi a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 6992 din 02 august 2011 emis de Vicepreşedintele A.N.A.F. Bucureşti, până la soluţionarea în fond a cauzei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a constată că sunt îndeplinite cumulative condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, cazul bine justificat aşa cum este definit prin disp.art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, constă în acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o învoială în privinţa legalităţii actului administrativ.
În cauza de faţă, faptul că ordinul atacat este susceptibil de încălcarea unor dispoziţii legale imperative, la elaborarea sa, ca urmare a organizării unui examen de testare profesională, este de natură să constituie un caz bine justificat.
Cât priveşte cea de-a doua condiţie, a pagubei iminente, aşa cum a este definită prin art. 2 lit. s) din Legea nr. 554/2004, de asemenea instanţa a constatat iminenţa procedurii acesteia, deoarece odată cu încetarea raporturilor de muncă, reclamantei i–au fost sistate toate drepturile salariale. Ori, acest fapt, afectează într-un mod evident posibilităţile de subzistenţă ale acesteia.
3. Recursul declarat în cauză
Sentinţa menţionată a fost atacată cu recurs de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi, în nume propriu şi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor, solicitând modificarea ei în sensul respingerii cererii reclamantei, pentru motive pe care le-a încadrat în drept în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Astfel, recurenta - pârâtă a arătat că prima instanţă a interpretat şi aplicat greşit prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, apreciind fără temei că în cauză sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii impuse prin această normă juridică.
În ceea ce priveşte cazul bine justificat, recurenta - pârâtă a susţinut, în esenţă, că nepublicarea Ordinului nr. 2406/2011 şi a Ordinului nr. 2407/2011, emise de vicepreşedintele A.N.A.F., nu atrage nelegalitatea actului administrativ individual de eliberare din funcţie şi că, în speţă, nu poate fi reţinută o aparenţă de nelegalitate determinată de încălcări ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.
Cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea actului administrativ contestat, întrucât acestea vizează fondul cauzei care se analizează numai în cadrul unei acțiuni în anulare.
În ceea ce priveşte existenţa unei pagube iminente, s-a susţinut că instanţa a constat îndeplinirea acestei condiţii legale fără ca reclamantul să fi făcut dovada unui prejudiciu viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat în ipoteza anulării actului.
3.Apărările intimatei Botez Dorina Lăcrămioara
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata - reclamantă a răspuns în mod detaliat tuturor criticilor formulate în recurs, arătând, în esenţă, că prima instanţă a aplicat corect prevederile art. 2 alin. (1) lit. ş) şi t) şi ale art. 14 din Legea nr. 554/2004 şi a apreciat că există un risc de pagubă iminentă şi o aparenţă de nelegalitate, fără a prejudeca fondul litigiului .
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate de recurenta - pârâtă şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., ţinând seama de apărările intimatei - reclamante, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Actul administrativ a cărui suspendare de executare a solicitat-o reclamanta, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, este Ordinul A.N.A.F. nr. 6992 din 02 august 2011 având ca obiect eliberarea sa din funcţia publică teritorială de execuţie de inspector vamal grad profesional superior, gradaţia 5, clasa de salarizare 59, la Compartimentul Informatizare din cadrul D.J.A.O.V. Galați, în temeiul art. 97 lit. c) şi art. 99 alin. (1) lit. b) alin. (3) şi (5) din Legea nr. 188/1999.
La emiterea ordinului au fost avute în vedere:
Dispoziţiile Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2406/04 iulie 2011 privind aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central al Autorităţii Naţionale a Vămilor, direcţiilor regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şi operaţiuni vamale; prevederile Ordinului Preşedintelui A.N.A.F. nr. 2407 din 04 iulie 2011 privind aprobarea statului de funcţii al A.N.V. - aparat central şi structuri subordonate; avizele A.N.F.P. din 29 iunie 2011 şi din 04 iulie 2011 înregistrate la A.N.V. din 29 iunie 2011 şi din 04 iulie 2011; p reavizul nr. x/2011; l ista funcţiilor publice vacante corespunzătoare puse la dispoziţie pentru a opta în vederea numirii în una din funcţiile publice; opţiunea persoanei în cauză pentru ocuparea funcţiei publice teritoriale de execuţie de inspector vamal grad superior la Biroul Vamal Girgiulești din cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Vamale Galaţi; rezultatele finale ale examenului de testare profesională desfăşurat în perioada 18-29 iulie 2011 pentru ocuparea funcţiilor publice vacante din cadrul A.N.V.
Luând în considerare înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte constată că prima instanţă a interpretat şi aplicat eronat prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reţinând fără temei îndeplinirea, în speţă, a condiţiei cazului bine justificat pentru suspendarea actului administrativ, în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. t) din aceeaşi lege.
Conform acestei norme juridice, există un caz bine justificat dacă din datele speţei pot fi identificate anumite împrejurări de fapt sau de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ, împrejurări care pot fi lesne decelate la nivelul aparenţei dreptului, fără a se prejudeca fondul cauzei.
Cu referire concretă la argumentele invocate de reclamantă şi rezumate la pct. I.1. din prezenta decizie şi la criticile formulate de recurenta - pârâtă împotriva sentinţei adoptate de judecătorul fondului, fără a păşi la efectuarea unei analize care ar depăşi limitele sumare ale procedurii suspendării executării actului administrativ, Înalta Curte reţine că scopul publicării unei norme administrative în M. Of., în temeiul art. 11 din Legea nr. 24/2000, este acela de a o aduce la cunoştinţa destinatarilor. Or, intimatul - reclamant, în calitatea sa de funcţionar public în cadrul unei structuri a autorităţii vamale, pe care a deţinut-o până la eliberarea din funcţie, nu poate pretinde necunoaşterea Ordinelor nr. 2406 şi 2407/2011, prin care au fost aprobate structurile organizatorice şi statele de funcţii ale Autorităţii Naţionale a Vămilor şi ale structurilor deconcentrate ale acestora, precum şi regulamentele pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de testare profesională a funcţionarilor publici şi personalului contractual, de vreme ce şi-a exprimat opţiunea pentru un post din noua structură organizatorică şi s-a înscris la examenul de testare profesională, contestând actul de eliberare din funcţie după ce a fost respins la testare.
De aceea, cel puţin la nivelul aparenţei dreptului, contrar concluziei judecătorului primei instanţe, Înalta Curte constată că nu există un indiciu de nelegalitate fundamentat pe ideea nepublicării celor două ordine în M. Of.
Celelalte argumente, privind legalitatea derulării procedurilor de reorganizare a autorităţii şi de recrutare a funcţionarilor publici în raport cu prevederile corespunzătoare cuprinse în art. 99 şi 100 din Legea nr. 188/1999 şi în legislaţia secundară, nu ar putea constitui temei al identificării, în speţă, a unui caz bine justificat, pentru că verificarea lor ar necesita un probatoriu complex, care ar prejudeca fondul cauzei, ceea ce nu este permis în cadrul procedurii suspendării executării actului administrativ.
În ceea ce priveşte paguba iminentă, definită în art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004 ca fiind prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public, prima instanţă a reţinut că privarea intimatei - reclamante de drepturile salariale îi afectează în mod evident posibilitățile de subzistență.
Fără a înlătura, de plano, consistenţa acestui argument, Înalta Curte constată că, în raport cu cele reţinute anterior în privinţa neîndeplinirii condiţiei cazului bine justificat, se impune reformarea sentinţei în sensul respingerii cererii intimatului - reclamant, pentru că art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 impune îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii.
2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat în temeiul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 şi va modifica sentinţa atacată, în sensul respingerii cererii reclamantului, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de D.R.A.O.V. Galaţi împotriva Sentinţei nr. 265 din 22 septembrie 2011 a Curţii de Apel Galați, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentința atacată, în sensul că respinge, ca neîntemeiată cererea reclamantei Botez Dorina Lăcrămioara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2686/2012. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 1610/2012. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
