ICCJ. Decizia nr. 2764/2012. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2764/2012
Dosar nr. 688/42/2011
Şedinţa publică de la 1 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC C. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Sălcioara, obligarea acestuia de a continua procedura de achiziţie publică, inclusiv cu oferta reclamantei, pentru atribuirea contractului de achiziţie publică „Proiectarea şi execuţia obiectivului de investiţii alimentare cu apă a comunei Sălcioara, judeţul Dâmboviţa” sub sancţiunea plăţii unei amenzi de 20% din salariul minim pe economie pe zi întârziere, iar în cazul în care continuarea procedurii de achiziţie publică nu mai este posibilă, obligarea pârâtului la plata daunelor-interese cauzate societăţii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, aceasta învederează faptul că societatea s-a înscris şi a participat la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică „Proiectarea şi execuţia obiectivului de investiţii Alimentarea cu apă a comunei Sălcioara judeţul Dâmboviţa, organizată de pârât.
Procedura a început în anul 2009 şi datorită unor contestări succesive ale rezultatelor licitaţiei de achiziţie publică nu s-a putut ajunge la atribuirea şi încheierea contractului de achiziţie publică, deşi prin decizia nr. 1432 din 23 septembrie 2010 Curtea de Apel Ploieşti, a decis continuarea procedurii de achiziţie inclusiv cu oferta societăţii.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal prin sentinţa civilă nr. 36 din 31 ianuarie 2012 a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, invocată din oficiu declinând competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că potrivit art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, procesele şi cererile privind actele autorităţilor contractante emise înainte de încheierea contractului, precum şi acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire se soluţionează în primă instanţă de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante.
În speţă, reţine instanţa de fond, având în vedere obiectul acţiunii şi dispoziţia legală mai sus menţionată, precum şi împrejurarea că până în prezent nu s-a încheiat contractul de achiziţie publică în discuţie, competent să soluţioneze prezenta acţiune este tribunalul.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Consiliul local al comunei Sălcioara, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 şi pe cele ale art. 312 alin. (5) teza finală C. proc. civ.
Mai înainte, însă, de a trece la analiza motivelor de recurs, urmează să se constate că acesta este inadmisibil din următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 158 C. proc. civ., aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, în vigoare de la data de 29 octombrie 2010 „Când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, ea este obligată să stabilească instanţa competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent.
Dacă instanţa se declară competentă, va trece la judecarea pricinii, cel nemulţumit putând să facă, potrivit legii, apel sau recurs după darea hotărârii asupra fondului.
Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competentă.
Prin sentinţa nr. 36 din 31 ianuarie 2012 atacată cu recurs în prezenta cauza, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Aşa fiind şi având în vedere prevederile art. 158 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora o astfel de hotărâre nu este supusă nici unei căi de atac, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Consiliul Local al Comunei Sălcioara împotriva sentinţei civile nr. 36 din 31 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 iunie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 2762/2012. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 2765/2012. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
---|