ICCJ. Decizia nr. 3018/2012. Contencios
Comentarii |
|
I. Circumstanțele cauzei
Prin sentința nr. 99 din 28 septembrie 2010, Curtea de Apel Bacău a admis contestația formulată de reclamanții M.M., M.C. și M.V., în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a anulat decizia nr. 7593 din 29 ianuarie 2010 emisă de pârâtă și a trimis dosarul pârâtei pentru refacerea raportului de evaluare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că raportul de evaluare întocmit de evaluatorul desemnat de către Comisia Centrală nu reflectă valoarea reală a imobilului.
împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, criticând sentința pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia nr. 3808 din 29 iunie 2011, înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței civile nr. 99 din 28 septembrie 2010 a Curții de Apel Bacău și a modificat sentința atacată, în sensul că a respins acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut, în esență, că, în cauză, evaluarea întocmită de evaluatorul desemnat de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor respectă dispozițiile legale în vigoare și Standardele Internaționale de Evaluare.
Prin urmare, instanța de control judiciar a constatat că și decizia reprezentând titlul de despăgubiri emisă pe baza acestui raport de evaluare este legală și temeinică, astfel încât instanța de fond în mod greșit a anulat această decizie.
împotriva acestei decizii, a formulat contestație în anulare M.M.
Prin decizia nr. 5553 din 21 noiembrie 2011, înalta Curte a respins contestația în anulare formulată de M.M. cu privire la decizia nr. 3808 din 29 iunie 2011 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.
3. Cererea de revizuire formulată
Prin cererea înregistrată pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 15 decembrie 2011, M.M., M.C. și M.V. au solicitat revizuirea deciziei nr. 5553 din 21 noiembrie 2011 acestei decizii, în sensul anulării acesteia și menținerii sentinței pronunțate de instanța de fond.
în susținerea cererii de revizuire, s-a susținut că instanța de recurs a omis să cerceteze o parte dintre motivele invocate referitoare la:
- modalitatea de aplicare a O.U.G. nr. 184/2002, referitoare la actualizarea despăgubirilor și la coeficientul utilizat;
- întocmirea raportului de evaluare în care s-a trecut uzura imobilului din 1952 până în anul 2009;
- încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 189/2002.
în motivarea a cererii de revizuire, s-a mai arătat că în cauză nu s-a administrat două înscrisuri: fișa clădirii cu valoare de inventar de 85.000 RON în 1970 și Certificatul emis de Camera Notarilor Publici din Bacău privind valoarea terenului, în sensul că suprafața construită este de 265 euro/m.p., suprafața neconstruită este de 60 euro/m.p.
II. Considerentele înaltei Curți asupra cererii de revizuire
Analizând temeiurile de fapt și de drept invocate de revizuent, în temeiul art. 326 alin. (3) C. proc. civ., înalta Curte reține că aceasta este inadmisibilă și urmează a fi respinsă ca atare pentru considerentele în continuare arătate.
Analizând temeiurile de fapt și de drept invocate de revizuent, în temeiul art. 326 alin. (2) C. proc. civ., înalta Curte reține că aceasta este inadmisibilă și urmează a fi respinsă ca atare pentru considerentele în continuare arătate.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., prevederile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare.
în sensul acestor prevederi legale, pot constitui obiect al revizuirii, hotărârile pronunțate în primă instanță prin care s-a analizat fondul pretenției dedus judecății și care au rămas definitive; hotărârile date în apel care evocă fondul; hotărârile pronunțate în recurs când se evocă fondul; hotărârile pronunțate în revizuire și în contestație în anulare, prin care s-au admis căile de atac și s-a rejudecat fondul.
Cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată, dezbaterile fiind limitate însă la admisibilitatea revizuirii, potrivit dispozițiilor art. 326 pct. (3) C. proc. civ.
în ceea ce interesează materia revizuirii, a evoca fondul înseamnă, în primă instanță, a examina raportul juridic dedus judecății prin prisma probelor administrate în cauză, iar în căile de atac aceasta presupune schimbarea situației de fapt în urma analizei materialului probator.
Din considerentele deciziei atacate în prezenta cauză se poate constata că nu a fost admisă contestația în anulare, pentru a se lua în discuție fondul cauzei. Prin urmare nu poate forma obiectul revizuirii reglementate de art. 322 C. proc. civ.
Din interpretarea logico-juridică a acestor prevederi legale rezultă, fără putință de tăgadă, că pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, față de cea care fusese aleasă până în acel moment.
2. Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 326 alin. (3) C. proc. civ. s-a respins cererea de față ca inadmisibilă.
← ICCJ. Decizia nr. 3125/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3010/2012. Contencios → |
---|