ICCJ. Decizia nr. 3130/2012. Contencios
| Comentarii |
|
1. Soluția instanței de fond
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ț.M. să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, întrucât activitățile desfășurate de pârât, în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit dreptul la viață privată, prevăzut de art. 32 din Constituția României din 1965 și de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
Pârâtul, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008.
Prin sentința nr. 2536 din 30 martie 2011 , Curtea de Apel Bucureșt, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul Ț.M., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că în speță, nu sunt întrunite condițiile cumulative impuse de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea constata calitatea pârâtului de lucrător al Securității, întrucât acesta nu a contribuit la instrumentarea dosarului de urmărire a persoanei îndreptățite care a formulat cererea de verificare.
De asemenea, s-a reținut că pârâtul, după anul 1989 a lucrat în continuare în S.R.I., de unde a fost și pensionat, aspect care dovedește că în perioada lucrată anterior nu a desfășurat activități de natură a îngrădi drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
2. Calea de atac exercitată
împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C.N.S.A.S., care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii și reținerea calității de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul Ț.M.
în motivarea căii de atac, recurentul-reclamant aduce, în esență, critici sentinței atacate în sensul că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a fi reținută calitatea de lucrător al Securității în privința pârâtului, fără a analiza în concret activitatea acestuia, astfel cum a fost prezentată în acțiunea formulată și dovedită cu înscrisurile depuse la dosar.
Se menționează, de asemenea, că legiuitorul nu cere existența mai multor acte de încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale de către foștii ofițeri de Securitate, fiind suficient și un singur astfel de caz, pentru reținerea calității de lucrător al Securității.
Important este, din perspectiva definiției dată de legiuitor noțiunii de lucrător al Securității, imixtiunea arbitrară a autorităților, reprezentată de intimat în viața personală a celor urmăriți.
La dosarul cauzei, a fost depus, în recurs, certificatul de deces al intimatului-pârât.
3. Soluția instanței de recurs
înalta Curte, analizând recursul formulat, apreciază că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel cum rezultă din expunerea rezumativă prezentată la pct. 1 al prezentei decizii, obiectul cererii formulate de C.N.S.A.S. îl reprezintă constatarea calității de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul Ț.M., în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (7) și art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2004, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată "persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securități pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu".
Conform art. 2 alin. (1) lit. a) din același act normativ, "lucrător al Securității este orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în scopul susținerii puterii totalitar comuniste".
Potrivit dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S. publicat în M. Of. al României, Partea I nr. 189 din 9 ianuarie 2009, "petiționarul îndreptățit, luând cunoștință de conținutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S., demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului".
Din analiza dispozițiilor legale sus menționate, rezultă că acțiunea în constatare prevăzută de art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată poate fi formulată în scopul de a se constata calitatea de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care solicită verificarea sau din oficiu, pentru persoanele prevăzute la art. 4 și 5 din ordonanță.
în speță, astfel cum precizează C.N.S.A.S. în cererea de chemare în judecată, prin cererea din 4 decembrie 2008, numitul O.I. a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.
Este obligatoriu, în speță, ca intimatul să fi contribuit la instrumentarea dosarului informativ al numitului O.I. pentru a se putea constata calitatea de lucrător al Securității a acestuia.
Din actele depuse la dosarul de fond nu rezultă îndeplinirea condițiilor deja expuse mai sus.
Din nota de constatare emisă în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, modificată și completată, rezultă că intimatul-pârât a contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane și nicidecum la instrumentarea dosarului persoanei care a cerut verificarea, O.I.
Față de toate considerentele expuse, se reține că sentința recurată este legală și temeinică, în mod corect statuându-se că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se constata calitatea de lucrător a Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul Ț.M., astfel că, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. și art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, recursul va fi respins ca nefondat.
Această soluție este justificată și în raport cu practica constată a instanței de recurs în această materie, cât și cu soluția de principiu adoptată de Plenul judecătorilor secției contencios administrativ și fiscal a înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 11 iunie 2012 (ex. Deciziile nr. 1582/2011, nr. 2562/2011, nr. 3253/2011, nr. 5359/ 2011).
Mai mult, cum acțiunea pentru constatarea calității de lucrător al Securității era una personală, iar intimatul-pârât a decedat, soluția de respingere a cererii recurentului era pe deplin justificată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3149/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3119/2012. Contencios → |
|---|
