ICCJ. Decizia nr. 3699/2012. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3699/2012
Dosar nr. 462/33/2012
Şedinţa publică de la 21 septembrie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanta B.M.C., în nume propriu şi în calitate de mandatară a lui C.A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, obligarea pârâţilor la plata sumei de 336.376 RON, reprezentând prima tranşă, în cuantum de 40% din despăgubirile stabilite prin Hotărârea nr. 123 din 15 ianuarie 2010, modificată prin Hotărârea nr. 135 din 23 aprilie 2010, ambele emise de Comisia Judeţeană Cluj în aplicarea Legii nr. 290/2003, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin hotărârile menţionate, i-a fost stabilit dreptul la despăgubiri în sumă totală de 840.942 RON, despăgubiri pe care nu le-a primit până la momentul introducerii prezentei cereri.
La data de 4 ianuarie 2012, reclamanta şi-a precizat acţiunea solicitând obligarea pârâţilor şi la plata celei de-a doua tranşe din despăgubirile acordate, în cuantum de 504.566 RON.
Prin Sentinţa civilă nr. 2963 din 19 martie 2012, Tribunalul Cluj a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de către această instanţă din oficiu, şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a dispune astfel, instanţa a apreciat că în considerarea dispoziţiilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 290/2003, care fac trimitere la dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi a faptului că pârâtul Ministerul Finanţelor Publice este o autoritate publică centrală, competenţa de soluţionare a cererii aparţine Curţii de Apel.
La rândul său, prin Încheierea civilă nr. 312 din data de 23 aprilie 2012, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, procedând, din oficiu, la verificarea competenţei sale materiale, a dispus declinarea cauzei, spre competentă soluţionare, către Tribunalul Cluj.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut că reclamantele şi-au fundamentat demersul judiciar pe prevederile Legii nr. 290/2003, ale H.G. nr. 1120/2006 şi ale H.G. nr. 57/2008.
Evocând dispoziţiile art. 8 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 290/2003 şi art. 17 alin. (6) din H.G. nr. 57/2008 privind modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003, aprobate prin H.G. nr. 1120/2006, Curtea a concluzionat că actele administrative emise de A.N.R.P. în aplicarea Legii nr. 290/2003 pot fi contestate la instanţa de contencios administrativ, fiind vorba de o competenţă exclusivă a tribunalului, atât în ceea ce priveşte contestarea hotărârilor A.N.R.P. - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cât şi, pentru identitate de raţiune, orice acţiuni întemeiate pe prevederile respectivei legi.
Constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 20 pct. 2, art. 21 şi 22 alin. (3) C. proc. civ., Curtea de Apel Cluj a decis înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Examinând conflictul negativ de competenţă, Curtea va constata că în speţă, în raport de obiectul litigiului şi dispoziţiile legale incidente, competenţa soluţionării cauzei aparţine Tribunalului Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Obiectul prezentei cauze îl constituie cererea reclamantei B.M.C., în nume propriu şi ca mandatară a numitei C.A., privind obligarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, la achitarea sumei de 840.942 RON, reprezentând despăgubiri stabilite prin Hotărârea nr. 123 din 15 ianuarie 2010, modificată prin Hotărârea nr. 135 din 23 aprilie 2010, ambele emise de Comisia Judeţeană Cluj în aplicarea Legii nr. 290/2003.
La rândul său, Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi Normele Metodologice de aplicare stabilesc competenţa de soluţionare a tribunalului de la domiciliul petentului în ceea ce priveşte actele emise de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.
Normele sus-citate instituie un regim derogator, faţă de dispoziţiile Legii nr. 554/2004, în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a actelor emise de către autoritatea pârâtă, în aplicarea Legii nr. 290/2003.
Pe de altă parte, dispoziţiile cuprinse în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 au asimilat actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termen legal, în speţă, fundamentul cererii reclamantelor.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte concluzionează că în prezenta cauză competenţa materială de soluţionare în primă instanţă a cauzei revine Tribunalului Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, soluţionând conflictul negativ de competenţă în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii B.M.C. şi C.A. în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3569/2012. Contencios. Cetăţenie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3700/2012. Contencios. Conflict de... → |
|---|
