ICCJ. Decizia nr. 3856/2012. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3856/2012
Dosar nr. 610/2/2011
Şedinţa publică de la 2 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 21 ianuarie 2011, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a chemat în judecată pe pârâtul C.M., solicitând să se constate calitatea acestuia de colaborator al Securităţii.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin Cererea nr. P3065/06 din 31 iulie 2006, adresată C.N.S.A.S. de către Comunitatea Cultului Creştin după Evanghelie - Biserica Creştină după Evanghelie nr. 1, se solicită verificarea, în temeiul fostei Legi nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, în ceea ce îl priveşte pe pârât, în calitate de Preşedinte al Uniunii Cultului Creştin după Evanghelie. Ţinând cont de faptul că la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, verificările prevăzute de lege, demarate în urma solicitării invocate, se aflau în derulare, potrivit art. 33 alin. (1), precum şi a art. 3 lit. u) din O.U.G. privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări Legea nr. 293/2008, cererea formulată de către Comunitatea Cultului Creştin din Biserica Creştină după Evanghelie nr. 1 este legală.
Aşa cum, rezultă din cuprinsul Notei de constatare nr. D1/1/580 din 25 februarie 2010, pârâtul a fost recrutat la data de 28 ianuarie 1961 în scopul cunoaşterii "activităţii tineretului din adunare", fiind membru al cultului Creştin după Evanghelie.
La aceeaşi dată a semnat Angajament "având numele conspirativ "M.N.", iar în anul 1965, a fost abandonat din reţea "ca fiind fanatic".
În anul 1976 este reactivat în calitate de informator şi "în această postură a furnizat materiale informative de valoare, dovedind sinceritate şi corectitudine".
Pârâtul a fost urmărit de organele de Securitate în mai multe perioade, în scopul verificării legăturilor pe care le avea cu cultul Creştin după Evanghelie.
În opinia reclamantului, informaţiile furnizate de pârât au făcut referire la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, delaţiunile fiind făcute în mod conştient, pârâtul având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări.
Altfel spus, arată reclamantul, prin furnizarea acestor informaţii, pârâtul a conştientizat că asupra persoanei la care s-a referit în delaţiunile sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare (încălcarea dreptului la viaţă privată) şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.
În concluzie, informaţiile furnizate de pârât au vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi a dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia prematurităţii, iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. A susţinut, în esenţă, că recrutarea sa în calitate de informator s-a realizat pe bază de violenţe, presiuni şi ameninţări, fiind silit să dea o declaraţie cu privire la activităţile desfăşurate de Biserica pe care o frecventa, fiind membru al Cultului Creştin după Evanghelie.
Ulterior semnării angajamentului, timp de aproximativ 5 ani a fost hărţuit în mod repetat, agresat fizic şi verbal, reproşându-i-se permanent că nu este sincer cu organele de Securitate şi că este un fanatic al Cultului Creştin după Evanghelie.
A arătat pârâtul că până în anul 1977 nu a furnizat nicio informaţie organelor de Securitate, nici verbal, nici în scris, cu toate ameninţările, violenţele şi presiunile acestora, aspect care rezultă din probele aflate la dosarul cauzei.
Din acest motiv, apreciindu-se că este un membru activ fanatic al Cultului Creştin după Evanghelie, a fost trecut în evidenţa pasivă a organelor de Securitate.
În anul 1977 a început să conducă Sectorul "Instalaţii de foarte mare adâncime şi echipamente de foraj marin" şi având în vedere că acest sector derula o serie de proiecte cu caracter naţional, era obligat, în virtutea atribuţiilor de serviciu, să informeze organele statului cu privire la nivelul proiectării şi executării, problemele tehnice necunoscute şi oamenii care vor lucra la realizarea acestor proiecte.
Niciuna dintre informaţiile pe care le-a transmis nu se referă la activităţi şi atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi nici nu au vizat îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
În ceea ce priveşte modul de colaborare cu organele de Securitate, pârâtul a arătat că în Nota de constatare întocmită de C.N.S.A.S., la pagina 44, sunt consemnate de către organele de securitate aspecte din care rezultă că a fost urmărit de organele de Securitate în mai multe perioade, în scopul verificării legăturilor pe care le avea cu Cultul Creştin după Evanghelie şi că ar fi fost abandonat, fiind considerat un element fanatic şi nesincer.
Nicio persoană nu a avut de suferit ca urmare a informaţiilor pe care le-a transmis, întrucât nimeni nu a fost cercetat, reţinut, arestat sau condamnat şi nimeni nu a suferit niciun fel de repercusiuni.
Prin Sentinţa nr. 6.091 din 21 octombrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul C.M. şi a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a constatat îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se reţine calitatea de colaborator al Securităţii în privinţa pârâtului.
Analizând probatoriul administrat, instanţa a reţinut că informaţiile furnizate de pârât se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist deoarece pârâtul face referire la comentarii tendenţioase făcute de anumite persoane, redactarea pe buletinul de vot a unor nemulţumiri şi injurii la adresa organelor de partid şi de stat, reprezenta, la acea epocă, o manifestare anticomunistă.
Instanţa de fond a apreciat ca fiind relevante notele informative din 18 noiembrie 1982, prin care pârâtul a informat următoarele: "(...) în ziua de 16 noiembrie în timpul serviciului I.C. din cadrul IPCUP sect. 150 PL. discutând despre alegeri a spus că îşi ia carioca şi face pe foaia de vot caricaturi. De faţă mai erau toţi colegii de atelier: B.D., I.C.,P. P.,N. V.R.R."; "Sursa vă informează că în ziua de 18 noiembrie 1982 am participat la o discuţie cu mai mulţi oameni ai muncii din întreprindere pe marginea lipsei de benzină de la staţiile PECO. Majoritatea erau de acord ca livrarea către populaţie să se facă pe bază de cartele dar că acest lucru se va face numai după votare, ca oamenii să nu fie tentaţi să scrie pe formularul de votare diferite expresii. La discuţii au participat T.G. şi alţii".
De asemenea, relevantă este şi nota informativă furnizată organelor de Securitate, de către pârât la data de 27 octombrie 1981, în care a informat: "în ziua când s-a anunţat că cei de la ţară nu vor mai lua pâine de la oraş M. a avut o discuţie (restrânsă) iritantă, ... I.C., într-una din discuţii a afirmat că nu are ce mânca, că a stat la rând şi nu a luat nimic, aducând injurii celor ce nu-i aduce şi se ocupă cu aprovizionarea. ... Sursa precizează că I.C. zis T. a mai avut de-a face cu organele de stat pentru unele comentarii tendenţioase. După părerea sursei nu are facultăţile mintale integrale".
Nota informativă din 15 ianuarie 1981, referitoare la un coleg de serviciu ce efectuase o călătorie în Israel: "Adunase o serie de fapte diferite cu cele din ţara noastră. Pe acea stradă unde locuia în perioada vizitei existau 2 - 3 măcelării pline cu carne proaspătă şi puteai cumpăra ce vrei şi cât vrei. În plus, de 2 ori pe săptămână erau aprovizionate cu carne din RSR. Aprovizionarea cu alimente nu constituia o problemă, umblă pe stradă cu pâine caldă, cu alimente. Nimeni nu trăieşte fiorul războiului, toţi au şi pot cumpăra ce vor. Discuţia a durat cca 45 min. şi poate că o astfel de discuţie a purtat-o şi cu alţii, precum şi nota informativă din data de 20 mai 1978, prin care a informat despre nemulţumiri privind condiţiile de trai din România comunistă: "în ziua de 19. V. a.c. tehnicianul M. G. cu desenatorul N.V., citind într-un ziar (Scânteia sau România Liberă) de majorarea biletelor de tramvai de la 0,30 la 0,65 lei, comentau nemulţumiţi întrucât majorarea salariilor de 13% este minimă faţă de scumpirea cu cca 150% la unele produse, amintind că din auzite benzina se va face 6,80 lei/l. Asemenea comentarii sunt purtate şi în alte locuri." Pe baza acestor informaţii organele de Securitate au dispus următoarele: "M. G. este cunoscut, ca fost FDC [Frăţie de Cruce, organizaţie legionară - n. n.]. N. V. nu este cunoscut în evidenţele noastre. Nu ne-au mai fost semnalaţi până în prezent cu asemenea comentarii. Măsuri: Aspectul va fi dat la buletin. Vom avea în atenţie dacă persoanele amintite vor mai face astfel de comentarii şi dacă urmăresc ceva intenţionat. Sarcini: Ne va semnala dacă mai au loc asemenea discuţii, între cine, şi cum justifică persoanele în cauză".
A mai reţinut instanţa de fond faptul că asupra persoanelor semnalate au fost dispuse măsuri pe linie de Securitate: "Vom lua măsuri de a stabili unde va vota cel în cauză. Vom face primele verificări asupra sa. Nota va fi exploatată la buletin".
Referitor la susţinerile pârâtului, instanţa de fond a reţinut că, nu orice constrângere în furnizarea informaţiilor înlătură calitatea de colaborator, ci doar informaţiile date în timpul anchetei şi procesului, pentru motive politice, această excepţie prevăzută de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, fiind de strictă interpretare.
În speţă, nu s-a dovedit că informaţiile au fost date de pârât în timpul anchetei şi procesului, pentru motive politice.
A apreciat instanţa că informaţiile furnizate de pârât au vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi a libertăţii de exprimare şi libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.
Pârâtul a conştientizat că prin fapta sa de furnizare a informaţiilor îngrădeşte dreptul la viaţă privată şi libertatea de exprimare.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat recurs pârâtul C.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în temeiul art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, următoarele critici:
- hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, dispoziţiile legal incidente în cauză fiind interpretate în mod greşit;
- instanţa de fond, în motivarea hotărârii adoptate, nu a analizat întreg material probator aflat la dosar, reţinând în mod greşit că ar fi fost dovedit activitatea sa de colaborator al Securităţii, raportat doar la notele informative de sub presiune, ignorând astfel consemnările privind modul în care a colaborat cu organele de securitate, în sensul că a avut o atitudine nesinceră, furnizând informaţii care nu reflectau realitatea, motiv pentru care a şi fost abandonat;
- instanţa de fond a respins în mod neîntemeiat administrarea probei cu un martor, probă care era necesară pentru a se putea clarifica aspectele referitoare la modul în care a fost forţat să colaboreze cu organele cu securitate, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare;
- în speţă, nu se demonstrează că informaţiile furnizate au vizat îngrădire drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi nu rezultă în concret care sunt măsuri dispuse de organele de securitate împotriva persoanelor aflate în atenţie.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate şi în raport de cadrul legal aplicabil, Curtea îl va respinge ca nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 293/2008, pentru a se reţine calitatea de colaborator al Securităţii trebuie îndeplinite cumulativ două condiţii:
- informaţiile furnizate Securităţii, indiferent sub ce formă, să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;
- aceste informaţii să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Sub acest aspect, Curtea constată că în mod corect instanţa fondului a reţinut îndeplinirea condiţiilor mai sus enumerate, susţinerile recurentului-pârât în sensul nedovedirii îndeplinirii lor fiind neîntemeiate.
Astfel, aşa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, recurentul-pârât a fost recrutat de organele Securităţii încă din anul 1961 până în anul 1965 (Nota de constatare nr. D/1/180 din 25 februarie 2010), pentru ca ulterior să fie din nou recrutat, respectiv reactivat, în anul 1976, ca informator.
Informaţiile furnizate de recurent prin notele informative întocmite după această dată, făceau referire la activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist şi vizau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Relevante în acest sens sunt notele informative din 20 mai 1978, 15 ianuarie 1981, 18 noiembrie 1982, care nu au fost contestate ca autenticitate de recurent şi în cuprinsul cărora acesta făcea referire la comentarii tendenţioase făcute de anumite persoane la adresa regimului totalitar comunist şi a organelor de partid şi de stat.
Susţinerea recurentului în sensul că aceste informaţii au fost date sub constrângere, este lipsită de suport probator, în cauză nefiind făcută nicio dovadă în acest sens.
Or, potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, numai în situaţia în care informaţiile au fost date în timpul unei anchete sau a unui proces, pentru motive politice, nu poate fi reţinută calitatea de colaborator al Securităţii, ceea ce în cauză însă nu s-a probat.
Aşa fiind, în raport de cele mai sus reţinute şi în baza întregului material probator administrat în cauză, în mod corect judecătorul fondului a reţinut că în privinţa recurentului-pârât s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor cerute de art. 2 lit. b) din actul normativ mai sus indicat.
În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 312(1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, soluţia pronunţată de prima instanţă fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale aplicabile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.M. împotriva Sentinţei nr. 6.091 din 21 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2012.
Procesat de GGC - AM
| ← ICCJ. Decizia nr. 3799/2012. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3874/2012. Contencios. Anulare act... → |
|---|
