ICCJ. Decizia nr. 444/2012. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
DATA????
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 444/2012
Dosar nr. 1851/54/2011
Şedinţa publică din 31 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul F.O., în contradictoriu cu pârâtul Comisariatul General al Gărzii Financiare, a solicitat suspendarea executării act administrativ, respectiv, Decizia nr. 1324 din 17 august 2011 emisă de acesta din urmă şi anularea acestui act administrativ.
În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că i-a fost acordat preaviz la data de 23 iunie 2011, prin care i s-a adus Ia cunoştinţă reorganizarea postului pe care îl ocupa şi posibilitatea de a participa la concurs pe noile posturi în funcţie de îndeplinirea condiţiilor.
Reclamantul a mai arătat că, deşi a participat la examen fiind declarat admis atât la proba scrisă cât şi la interviu, cu toate acestea, reclamantul a susţinut că a fost eliberat din funcţie, deşi efectele reorganizării erau suspendate de către instanţă.
În privinţa cazului bine justificat, reclamantul a susţinut ca Decizia de eliberare din funcţie emisă în condiţiile arătate este nelegală, existând o îndoială serioasă în ceea ce priveşte legalitatea actului administrativ.
Referitor la existenţa unei pagube iminente, reclamantul a arătat că încearcă un prejudiciu viitor şi previzibil, având credite în derulare, privarea de veniturile necesare nevoilor familiale curente şi vârstei apropiate de pensionare.
Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 415 pronunţată în data de 23 februarie 2011, a respins ca prematură cererea privind anularea deciziei nr. 1324 din 17 august 2011 emisă de Comisariatul General al Gărzii Financiare.
Prin aceeaşi sentinţă s-a suspendat provizoriu executarea Deciziei nr. 1324 din 17 august 2011 emisă de Comisariatul General al Gărzii Financiare, până la pronunţarea instanţei de fond.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă, a reţinut, următoarele:
În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii cererii, instanţa a admis-o ca atare, având în vedere că reclamantul nu a primit răspuns la contestaţia formulată la sediul pârâtei, astfel că nefiind îndeplinit termenul de 30 de zile în care autoritatea administrativă este obligată să răspundă.
În ceea ce priveşte cererea de suspendare provizorie a executării Deciziei nr. 1324 din 17 august 2011 emisă Comisariatul General al Gărzii Financiare, instanţa a apreciat că în cauză este îndeplinită prima condiţie a existenţei cazului justificat, existând îndoieli serioase privind legalitatea Deciziei nr. 1324 din 17 august 2011. Arată că sunt incidente împrejurări de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ în sensul că reclamantul a participat la examen pentru noua funcţie în urma restructurării, fiind declarat admis, atât pentru proba scrisă, cât şi pentru proba orală.
Referitor la îndeplinirea celei de-a doua condiţii prevăzută de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, instanţa a reţinut că este îndeplinită având în vedere situaţia de fapt ce urmează a fi suportată de reclamant, prin diminuarea veniturilor şi a nivelului de trai, lipsa de previzibilitate concretă a unui nou loc de muncă faţă de vârsta sa şi lipsa susţinerii din alte venituri.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs pârâtul, Comisariatul General al Gărzii Financiare, solicitând admiterea acestuia şi modificarea în parte a sentinţei atacate în ceea ce priveşte suspendarea provizorie a Deciziei de eliberare din funcţie nr. 1324/2011 şi în consecinţă respingerea acţiunii, ca nefondată.
În motivarea recursului formulat, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul-pârât a susţinut în esenţă că, în mod greşit instanţa de fond a apreciat că sunt îndeplinite în cauză, condiţiile legale, prevăzute de dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv existenţa cazului bine justificat cât şi prevenirea unei pagube iminente.
Astfel, în ceea ce priveşte condiţia cazului bine justificat, recurentul a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a reţinut ca fiind îndeplinită această condiţie prin raportare la Sentinţa civilă nr. 220 din 13 iulie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. 867/44/2011 prin care s-a dispus suspendarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 2253 din 23 iunie 2011 - ordin care a stat la baza emiterii Deciziei nr. 1324/2011, deşi această sentinţă nu are efecte asupra tuturor angajaţilor Gărzii Financiare.
Cu privire la îndeplinirea celei de-a doua condiţii legale, respectiv prevenirea unei pagube iminente, recurentul-pârât a susţinut că, în mod greşit s-a reţinut ca fiind îndeplinită şi această condiţie deşi în cauză nu a fost administrată nicio probă care să dovedească această situaţie.
Examinând cauza de faţă, în raport de criticile formulate, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile în materia supusă controlului judiciar, Înalta Curte reţine incidenţa în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în considerarea argumentelor ce succed:
Suspendarea executării actului administrativ este o operaţiune de întrerupere temporară a efectelor acestuia care intervine la cererea părţii interesate sau din oficiu.
Această măsură este o măsură de excepţie, care se justifică numai dacă actul administrativ conţine dispoziţii a căror îndeplinire ar produce consecinţe greu de reparat sau imposibil de înlăturat, în ipoteza în care actul ar fi ulterior anulat prin hotărâre judecătorească.
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.
Conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, modificată, cazurile bine justificate presupun împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, iar paguba iminentă, constă în prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public, conform art. 2 lit. ş) din Legea nr. 554/2004.
Din perspectiva acestor prevederi legale, instanţa de control judiciar constată că în mod greşit instanţa de fond a constatat că sunt îndeplinite toate condiţiile legale pentru a se dispune suspendarea executării Deciziei de eliberare din funcţie nr. 1324 din 17 august 2011 emisă de recurentul-pârât.
În cauză nu s-a demonstrat nicio aparenţă evidentă de nelegalitate a deciziei atacate, invocarea soluţiei pronunţate de Curtea de Apel Galaţi prin care a fost admisă cererea de suspendare a Ordinului preşedintelui ANAF nr. 2253 din 23 iunie 2011 prin sentinţa civilă nr. 220/F din 13 iulie 2011, nu poate reprezenta un argument în dovedirea „cazului bine justificat", întrucât nu s-a făcut „dovada că aceasta a devenit irevocabilă şi nici că reprezintă o practică a instanţelor, existând numeroase alte soluţii contrare, în cauze similare.
Nu se poate reţine nici îndeplinirea condiţiei legale privind paguba iminentă, întrucât nu se arată în ce constă această pagubă susţinerile intimatului nefiind însoţite de dovezile necesare care să probeze iminenţa producerii acesteia.
Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte constată că susţinerile recurentului-pârât sunt întemeiate, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi modificată, în sensul că se va respinge cererea reclamantului de suspendare a executării Deciziei de eliberare din funcţie nr. 1324 din 17 august 2011, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Comisariatul General al Gărzii Financiare împotriva Sentinţei nr. 415 din 23 februarie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa în sensul că respinge cererea de suspendare, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2011.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 440/2012. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 445/2012. Contencios → |
|---|
