ICCJ. Decizia nr. 838/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 838/2012
Dosar nr. 1691/36/2009
Şedinţa publică de la 17 februarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 539/CA din 19 noiembrie 2009, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată contestaţia în anulare formulată de B.I. împotriva Deciziei civile nr. 102/CA din 8 mai 2006 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa.
Pentru a se pronunţa această hotărâre, s-a reţinut că art. 318 C. proc. civ. nu permite instanţei să dispună reformarea unei hotărâri pe baza unor argumente de fapt şi de drept indicate de parte, care, oricât de larg ar fi dezvoltate, nu sunt confirmate de actele şi lucrările dosarului.
Împotriva Deciziei nr. 539 din 19 noiembrie 2009, B.I. a formulat contestaţie în anulare la data de 8 decembrie 2009.
În şedinţa publică din 1 martie 2010 Curtea de Apel Constanţa a suspendat judecata cauzei pentru lipsa părţilor, în temeiul art. 242 pct. 2 C. proc. civ.
La data de 7 aprilie 2011, în conformitate cu dispoziţiile art. 252 C. proc. civ., s-a întocmit referat pentru constatarea perimării iar, prin Decizia nr. 319 din 18 aprilie 2011, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis sesizarea şi a constatat perimarea contestaţiei în anulare formulată de contestatorul B.I.
Împotriva acestei ultime decizii, contestatorul a formulat recurs, susţinând că decizia încalcă prevederile Constituţiei României art. 11, 16, 20, 21, 22, 28, 38, 47, 48 şi altele.
Pentru acest motiv a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei competente, pe considerentul că membrii completului de judecată de la Curtea de Apel Constanţa nu mai sunt competenţi să se pronunţe, întrucât fiecare în parte s-a pronunţat în legătură cu cauzele sale de mai multe ori.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Soluţia instanţei de fond prin care s-a constatat perimată contestaţia în anulare este temeinică şi legală, întrucât aşa cum rezultă din încheierea din 1 martie 2010 pricina a fost suspendată pentru lipsa părţilor, iar de la această dată părţile au lăsat pricina în nelucrare mai mult de un an.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare din vina părţii mai mult de un an.
Cum în cauză părţile nu au îndeplinit în perioada de un an niciun act de procedură care să întrerupă perimarea, în mod corect instanţa de fond, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 252 C. proc. civ., a constatat perimată contestaţia în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.I. împotriva Deciziei nr. 319/CA din 18 aprilie 2011 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 februarie 2012.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 837/2012. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 840/2012. Contencios. Refuz acordare drepturi.... → |
|---|
