ICCJ. Decizia nr. 144/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 144/2013
Dosar nr. 2559/2/2011
Şedinţa publică de la 16 ianuarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 4723 din 12 iulie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta S.A., în contradictoriu cu pârâtul M.M.F.P.S., şi a anulat Ordinul nr. 1563 din 16 septembrie 2009 emis de conducătorul autorităţii pârâte, prin care s-a constituit debit în sumă de 45.000 lei în sarcina reclamantei şi a altor persoane nominalizate în Anexă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că în ce priveşte faptele reţinute în procesele-verbale de contravenţie încheiate de A.N.R.M.A.P. cu prilejul controlului efectuat la autoritatea pârâtă, ca fiind nereguli în cadrul derulării procedurilor de achiziţie, toate actele emise de comisia de evaluare au fost semnate de către toţi cei cinci membrii titulari ai acesteia, fără a fi nevoie să se apeleze la membrii de rezervă.
Prin urmare, se arată în considerentele sentinţei atacate, aceste nereguli pot fi imputate membrilor Comisiilor de evaluare; faptul că reclamanta a fost numită membru de rezervă în Comisiile de evaluare nu-i atrage automat răspunderea materială, alături de membrii comisiilor care au participat efectiv la derularea procedurilor, fiind necesar a se stabilit dacă faptele reţinute ca generatoare de prejudiciu au fost săvârşite în vreun fel de reclamantă, dacă între contribuţia reclamantei şi prejudiciu există vreo legătură de cauzalitate şi dacă i se poate imputa vreo formă de vinovăţie; or, în contextul în care nu s-a apelat la membrii de rezervă iar reclamanta nu a participat în nici un fel la derularea procedurilor de achiziţie, suplimentarea cantităţilor şi încheierea contractelor, nu se poate reţine existenţa condiţiilor răspunderii civile a funcţionarului public, potrivit art. 84 lit. a) din Legea nr. 188/1999.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs pârâtul, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că a fost dată cu greşita aplicare a legii; în motivarea recursului se arată, în esenţă, că actul contestat în cauză şi anulat de instanţa de fond a fost emis în temeiul prevederilor art. 84 şi 85 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi că la emiterea acestuia s-a avut în vedere participarea intimatei-reclamante, în calitate de membru de rezervă, în Comisia de evaluare, pe perioada desfăşurării concediilor de odihnă a unor membri titulari ai comisiei.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Prin Ordinul nr. 1563 din 16 septembrie 2009 emis de conducătorul autorităţii recurente, contestat în cauză, s-a constituit debit în sumă de 45.000 lei în sarcina persoanelor nominalizate în anexă, în număr de cinci, intimatei-reclamante imputându-i-se suma de 9.287 lei, în temeiul art. 84 şi 85 din Legea nr. 188/1999, având în vedere Nota Direcţiei generale de buget şi resurse umane din 08 septembrie 2009 şi a proceselor-verbale din 07 septembrie 2009 întocmite de A.N.R.M.A.P.
Intimatei-reclamante şi celorlalte persoane indicate în Anexa la ordinul de imputare contestat le-a fost angajată răspunderea materială cu privire la prejudiciul cauzat autorităţii recurente, reprezentat de contravaloarea amenzii achitate de aceasta, în sumă de 45.000 lei, jumătate din suma de 90.000 lei, aplicată de către A.N.R.M.A.P. prin cele trei procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care sunt reţinute nereguli în derularea procedurilor de achiziţie publică, după cum rezultă din Nota Direcţiei generale de buget şi resurse umane din 08 septembrie 2009.
Din cuprinsul ordinului şi a Notei din 08 septembrie 2009 nu rezultă, însă, în ce mod intimata-reclamantă a contribuit la producerea prejudiciului, dacă a fost implicată în procedurile de achiziţie şi în ce calitate şi dacă a procedat la întocmirea şi semnarea contractelor, care a fost rolul acesteia pe parcursul derulării procedurilor de achiziţie şi care este fapta de care se face vinovată.
Dimpotrivă, din actele depuse la dosar, întocmite în procesul derulării procedurilor de achiziţie cu privire la care au fost reţinute nereguli cu ocazia controlului efectuat de A.N.R.M.A.P. şi întocmirii proceselor-verbale de contravenţie susmenţionate, rezultă că intimata-reclamantă, având funcţia de consilier superior în cadrul Direcţiei investiţii şi patrimoniu, a avut calitatea de membru de rezervă în comisia de evaluare a ofertelor, fiind numită prin Ordinul nr. 104 din 07 februarie 2007 al M.M.S.S.F.
În cadrul derulării procedurilor de achiziţie, toate actele emise de comisia de evaluare, potrivit etapelor, procedurilor şi competenţei specifice, au fost semnate de către toţi cei cinci membrii titulari, fără a fi nevoie să se apeleze la membrii de rezervă.
Or, în măsura în care intimata-reclamantă, ca membru de rezervă al Comisiilor de evaluare, nu a participat efectiv la derularea procedurilor de achiziţie, neregulile constatate şi reţinute în sarcina autorităţii recurente de către autoritatea de control nu pot fi imputate acesteia.
Aşadar, cum corect a reţinut şi instanţa de fond, în lipsa unor dovezi care să ateste că faptele reţinute ca generatoare de prejudiciu au fost săvârşite în vreun fel de intimata-reclamantă, că între aceste fapte şi prejudiciu există o legătură de cauzalitate şi că îi poate fi imputată vreo formă de vinovăţie intimatei, nu se poate reţine în ceea ce o priveşte pe aceasta că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile a funcţionarului public, potrivit art. 84 lit. a) din Legea nr. 188/1999.
Argumentul - singurul, de altfel - invocat de recurent în susţinerea recursului, potrivit căruia menţionarea intimatei-reclamante printre persoanele răspunzătoare de neregulile sancţionate de autoritatea de control ar fi justificată de participarea acesteia, în calitate de membru de rezervă, în Comisia de evaluare, pe perioada desfăşurării concediilor de odihnă a unor membri titulari ai comisiei, nu poate fi reţinut, în lipsa oricărei dovezi în acest sens.
Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtul M.M.F.P.S. împotriva Sentinţei nr. 4723 din 12 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 141/2013. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 15/2013. Contencios → |
|---|
