ICCJ. Decizia nr. 160/2013. Contencios. Despăgubire. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizie nr. 160/2013
Dosar nr. 3539/113/2010
Şedinţa publică de la 16 ianuarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Procedura în faţa primei instanţe
Prin acţiunea înregistrată la 25 iunie 2010, reclamanţii P.I. şi P.V. au solicitat obligarea pârâţilor S.C. "F.P." S.A., Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi S.C. "D.C." S.A. la acordarea de acţiuni la F.P. pentru despăgubirile în sumă de 54.932,92 RON, stabilite prin Decizia nr. 1066 din 29 mai 2007 emisă de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Reclamanţii au solicitat şi obligarea pârâţilor la plata dividendelor aferente anilor 2007, 2008 şi 2009 pentru despăgubirile acordate în baza Legii nr. 247/2005.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că pârâţii au refuzat în mod nejustificat să le acorde acţiunile şi dividendele cuvenite pentru despăgubirile în sumă de 54.932,92 RON, stabilite în mod irevocabil prin Sentinţa nr. 392 din 30 iunie 2005 a Tribunalului Brăila, executată prin emiterea Deciziei nr. 1.066 din 29 mai 2007 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Pârâta S.C. "F.P." S.A. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, cu motivarea că, nu are competenţe de acordare a despăgubirilor sau a măsurilor reparatorii, nu gestionează dosarele întocmite în baza legilor reparatorii pentru bunurile imobile confiscate de fostul regim comunist, nu efectuează plata în numerar a despăgubirilor şi nu poate emite titlul de conversie în acţiuni pentru despăgubirile cuvenite reclamanţilor.
2. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat Sentinţa nr. 410 din 8 decembrie 2011, prin care a admis acţiunea şi a obligat pârâţii să plătească reclamanţilor dividende pe anii 2007, 2008 şi 2009, corespunzătoare sumei de 54.932,92 RON.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a fost respinsă, reţinându-se că fiecare din pârâţii chemaţi în judecată nu şi-a îndeplinit obligaţiile impuse de lege pentru ca reclamanţii să-şi valorifice drepturile.
Pe fondul cauzei, s-a constatat că reclamanţii au dreptul la acordarea de dividende pentru despăgubirile în sumă de 54.932,92 RON, stabilite prin Decizia nr. 1.066 din 29 mai 2007 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în baza Sentinţei nr. 392 din 30 iunie 2005 pronunţată de Tribunalul Brăila.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs pârâţii Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi S.C. "F.P." S.A.
Recurenta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a solicitat, ca în baza dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamanţi ca fiind lipsită de temei legal.
Recurenta a susţinut că instanţa de fond a admis în mod greşit acţiunea, dat fiind că, intimaţii-reclamanţi nu aveau calitatea de acţionari la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 81/2007, iar pentru valorificarea Deciziei nr. 1066 din 29 mai 2007, aveau obligaţia să urmeze procedura prevăzută de art. 189 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005; potrivit acestei proceduri, recurenta a arătat că intimaţii-reclamanţi aveau obligaţia să se prezinte la Direcţia pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar, în vederea formulării unei cereri de opţiune, prin care să menţioneze în mod expres modalitatea în care înţeleg să opteze pentru acordarea despăgubirilor în numerar şi/sau în acţiuni.
În recursul declarat de pârâta S.C. "F.P." S.A. au fost invocate motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 3 şi pct. 9 C. proc. civ. şi s-a solicitat, în principal, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa competentă, iar în subsidiar, modificarea hotărârii, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., s-a susţinut că pretenţiile intimaţilor-reclamanţi sunt de natură civilă (comercială anterior intrării în vigoare a noului C. civ.), care ţin de acordarea de dividende de către F.P. şi nu ţin de procedura administrativă reglementată de Titlul VII al Legii nr. 247/2005 pentru acordarea titlurilor de conversie, astfel că, în temeiul art. 1 pct. 1, coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., competenţa materială revine judecătoriei.
În motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., s-a susţinut că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a legii.
În dezvoltarea acestei critici, s-a arătat că, acţiunea intimaţilor-reclamanţi nu are temei legal, întrucât titlul lor de despăgubire, fiind emis anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 81/2007, nu a fost comunicat Fondului Proprietatea şi Depozitarului Central, pentru a li se atribui calitatea de acţionari ai Fondului. Recurenta a învederat că şi după data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 81/2007 nu este temei legal pentru acordarea dividendelor solicitate prin acţiune, întrucât intimaţii-reclamanţi nu şi-au exercitat nici personal şi nici prin mandatar, cu procură autentică, opţiunea expresă pentru valorificarea titlului lor prin plata de despăgubiri în numerar sau prin titluri de participare la F.P.
În acest sens, s-a precizat că, neexercitarea de către intimaţii-reclamanţi a dreptului de opţiune a împiedicat continuarea procedurii de despăgubire prin emiterea titlului de conversie de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi înregistrarea acestuia la D.C., ceea ce conduce la concluzia că nu s-a dobândit calitatea de acţionari ai Fondului Proprietatea.
Recurenta a susţinut că acţiunea intimaţilor-reclamanţi se impunea a fi respinsă şi ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dar şi ca prescrisă, fiind depusă la data de 25 iunie 2010, peste termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
Examinând actele şi lucrările dosarului, în raport şi cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va admite ambele recursuri declarate în cauză, pentru următoarele considerente:
1. Aspecte de fapt şi de drept relevante
Natura litigiului de contencios administrativ a fost determinată de cererea principală din acţiunea formulată de intimaţii-reclamanţi P.I. şi P.V. şi având ca obiect emiterea actului administrativ pentru valorificarea drepturilor lor de despăgubiri acordate în baza Legii nr. 247/2005.
Faţă de reglementarea prin dispoziţiile art. 18 cap. V - VI din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 a procedurii administrative speciale de acordare a despăgubirilor şi de valorificare a titlurilor de despăgubire, instanţa de contencios administrativ a fost legal sesizată prin cererea formulată de intimaţii-reclamanţi şi în consecinţă, este nefondat motivul de recurs invocat de S.C. "F.P." S.A. în baza art. 304 pct. 3 C. proc. civ. cu privire la încălcarea competenţei materiale a unei alte instanţe.
Motivul de recurs invocat de ambii recurenţi în baza dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este întemeiat şi urmează a fi admis, constatându-se că hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu aplicarea greşită a legii, întrucât nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru admiterea acţiunii formulate de intimaţii-reclamanţi.
Astfel, instanţa de fond nu a avut în vedere apărările formulate de recurenţii-pârâţi în conformitate cu dispoziţiile art. 3 lit. h) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, care prevăd că, persoanele îndreptăţite a primi despăgubiri din partea statului român pot opta pentru despăgubiri în numerar şi/sau acţiuni la F.P., urmând ca despăgubirile în numerar să fie acordate până la contravaloarea de 500.000 RON pentru fiecare dosar de despăgubire, iar sumele aferente despăgubirilor de peste 500.000 RON să fie convertite de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în acţiuni la F.P..
Pentru valorificarea Deciziei nr. 1066 din 29 mai 2007 emisă de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor prin conversie în acţiuni la F.P., intimaţii-reclamanţi aveau obligaţia să depună o cerere la Direcţia pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar, prin care să-şi exprime opţiunea, însoţită de toate documentele necesare.
Conversia titlului de despăgubire nr. 1066 din 29 mai 2007 în acţiuni nu s-a realizat pentru că intimaţii-reclamanţi nu au parcurs procedura prevăzută de dispoziţiile art. 181 - 189 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, astfel cum au fost modificate şi completate prin O.U.G. nr. 81/2007.
Conform acestei proceduri legale, realizarea opţiunii se face prin prezentarea personal sau prin mandatar, cu procură autentică, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi depunerea documentelor prevăzute expres în H.G. nr. 128/2008, printre care şi titlul de despăgubire în original.
În consecinţă, se reţine că intimaţii-reclamanţi nu au avut calitatea de acţionari înainte de data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 81/2007 şi nici nu au dobândit ulterior această calitate prin exprimarea opţiunii cu privire la modalitatea de acordare a despăgubirilor în numerar şi/sau în acţiuni, deşi obligaţia respectării procedurii legale le-a fost comunicată în mod repetat, prin răspunsurile celor doi recurenţi-pârâţi la memoriile la care le-au fost adresate.
Nefiind exprimată opţiunea impusă de lege, ca manifestare de voinţă exclusivă şi expresă a persoanelor deţinătoare ale titlului de despăgubire, însoţită de depunerea titlului în original, nu a avut loc conversia acestuia în acţiuni şi deci nu există temei legal pentru acordarea dividendelor solicitate prin acţiune de intimaţii-reclamanţi.
Aşa cum rezultă din adresa nr. 4819 din 10 februarie 2011 emisă de D.C., intimaţii-reclamanţi nu au avut niciodată calitatea de acţionari la F.P. şi aceasta cu atât mai puţin în perioada 2007 - 2009 pentru care s-a solicitat acordarea de dividende.
Simpla emitere a titlului de despăgubire nr. 1066 din 29 mai 2007, neurmată de exprimarea opţiunii pentru conversia în acţiuni şi de depunerea titlului în original nu a conferit intimaţilor-reclamanţi calitatea de acţionari la F.P. şi în atare situaţie, ei nu sunt titulari ai dreptului pretins a fi fost vătămat prin refuzul recurenţilor-pârâţi de plată a dividendelor pentru perioada 2007 - 2009.
În raport cu elementele de fapt şi de drept expuse, se constată că instanţa de fond a admis în mod greşit acţiunea formulată de intimaţii-reclamanţi, dispunând fără temei obligarea recurenţilor-pârâţi la plata dividendelor aferente perioadei 2007 - 2009.
Pentru considerentele care au fost prezentate, Înalta Curte va admite recursurile şi va modifica hotărârea atacată, în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată, fără a se mai impune cercetarea susţinerilor recurentei S.C. "F.P." S.A. privind inadmisibilitatea acţiunii şi prescrierea dreptului la acţiune, excepţii care de altfel nici nu au constituit obiectul judecăţii la instanţa de fond.
2. Soluţia instanţei de fond şi temeiul juridic al acesteia
În baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursurile şi pentru motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va modifica hotărârea pronunţată de instanţa de fond, în sensul că, va respinge acţiunea formulată de reclamanţii P.I. şi P.V., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de F.P. S.A. şi de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor împotriva Sentinţei nr. 410 din 8 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamanţii P.I. şi P.V., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 16/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 167/2013. Contencios. Refuz soluţionare... → |
---|