ICCJ. Decizia nr. 2020/2013. Contencios. Contract administrativ. Recurs

Decizii ICCJ 2013 (Contencios administrativ)

R O M A N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 2020/2013

Dosar nr. 8/45/2011

Şedinţa publică de la 27 februarie 2013

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Procedura în faţa primei instanţe

Prin acţiunea înregistrată la 5 ianuarie 2011, reclamanţii Consiliul Local al Comunei Gropniţa şi Comuna Gropniţa, Judeţul Iaşi au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, să se dispună:

- anularea Deciziei nr. 13.503 din 29 iunie 2010 emisă de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pentru soluţionarea contestaţiei formulată de Consiliul Local al Comunei Gropniţa, Judeţul Iaşi împotriva procesului - verbal de constatare încheiat la data de 8 martie 2010;

- anularea procesului - verbal de constatare încheiat la 8 martie 2010 şi înregistrat la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în data de 11 martie 2010 cu privire la Proiectul din 15 aprilie 2003 „Alimentare cu apă a comunei Gropniţa, judeţul Iaşi”;

- suspendarea executării procesului - verbal de constatare din 11 martie 2010 până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în anulare;

- anularea procesului-verbal încheiat la sediul Consiliului Local al Comunei Gropniţa şi înregistrat din 13 noiembrie 2009;

- anularea constatărilor din Decizia nr. 8.251 din 29 aprilie 2010 privind contestaţia înregistrată la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit sub nr. 5861 din 30 martie 2010;

- anularea tuturor operaţiunilor administrative care au fost avute în vedere la emiterea Deciziilor nr. 8251 din 29 aprilie 2010 şi nr. 13.503 din 29 iunie 2010;

- constatarea respectării de către Consiliul Local al Comunei Gropniţa a obligaţiilor contractuale stabilite prin contractul cadru de finanţare din 15 aprilie 2003 încheiat cu Agenţia S.A.P.A.R.D.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că prin procesul – verbal din 11 martie 2010 s-a constatat în mod greşit încălcarea dispoziţiilor din contractul de finanţare din 15 aprilie 2003 încheiat pentru acordarea unei finanţări nerambursabile în sumă de 34.207.489.853 lei şi implicit, nerespectarea prevederilor din Ghidul solicitantului, Măsura 2.1. „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”.

Legalitatea procesului - verbal a fost contestată pentru încălcarea dispoziţiilor art. 2, art. 3 lit. g), l) şi m) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, cu motivarea că, echipa de control nu a comunicat data declanşării acţiunii de verificare cu cel puţin 5 zile lucrătoare, nu a indicat temeiul de drept în baza căruia Agenţia S.A.P.A.R.D. a procedat la rezilierea contractului cadru de finanţare, cu atât mai mult, cu cât la data de 10 martie 2010, au încetat efectele contractului, prin împlinirea termenului de 5 ani, prevăzut ca durată de valabilitate, calculată de la data ultimei plăţi efectuate de către autoritatea contractantă la 1 februarie 2005.

Reclamanţii au susţinut că actul contestat este şi netemeinic, întrucât investiţia şi-a atins scopul pentru care a fost implementat proiectul de investiţii, fapt dovedit prin procesul – verbal de predare – primire şi preluare în exploatare din 22 februarie 2006, în baza căruia s-a procedat la predarea de către Consiliul Local al Comunei Gropniţa a „Sistemului de alimentare cu apă Comuna Gropniţa, Judeţul Iaşi” către R.A.J.A.C. Iaşi, începând cu data de 22 februarie 2006 până la data de 28 septembrie 2009, când s-a decis preluarea sistemului prin Hotărârea nr. 55/2009 a Consiliului Local al comunei Gropniţa.

Pentru perioada 2006 – 2009, s-a arătat că, responsabil de furnizarea şi calitatea apei potabile pe raza comunei Gropniţa, precum şi de funcţionalitatea sistemului, a fost R.A.J.A.C. Iaşi, care a încheiat contracte de furnizare cu populaţia comunei şi a deţinut autorizaţia de mediu eliberată de Direcţia Apelor Prut, iar după data preluării sistemului de către Consiliul Local al Comunei Gropniţa, au fost obţinute toate avizele şi autorizaţiile prevăzute de lege.

Reclamanţii au mai arătat că este neîntemeiată şi constatarea echipei de control privind nerespectarea contractului de finanţare şi caracterul neeligibil al investiţiei, deoarece din conţinutul tuturor actelor întocmite de pârât nu rezultă că, în faza de proiectare, de execuţie sau în următorii 5 ani după finalizare, au existat abateri de la lege, care să prejudicieze bugetul general al Comunităţii Europene, astfel că nu se justifică restituirea sumei primite, cu penalităţile şi dobânda aferentă cheltuielilor investiţiei.

De asemenea, s-a învederat că, din actele întocmite de pârât nu rezultă existenţa unui prejudiciu datorat neexecutării lucrării, folosirii fondurilor în alte scopuri, fraude sau lucrări necorespunzătoare.

Reclamanţii au precizat că, procesele – verbale de recepţie finală, semnate de către reprezentanţii Agenţiei S.A.P.A.R.D., confirmă că lucrările au fost realizate integral şi de bună calitate, finanţatorul achitând şi ultima rată din fondurile comunitare, iar obiectivul finanţat a fost folosit conform scopului destinat şi anume, asigurarea cu apă a populaţiei comunei prin sistem integrat.

Prin cererea depusă la 1 aprilie 2011, reclamanţii au renunţat la judecata cererii de anulare a constatărilor din Decizia nr. 8251 din 29 aprilie 2010 întocmită de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi la judecata cererii de a se constata respectarea de către Consiliul Local al Comunei Gropniţa a obligaţiilor stabilite prin contractul cadru de finanţare din 15 aprilie 2003 încheiat cu Agenţia S.A.P.A.R.D.

Prin cererea depusă la 11 octombrie 2011, Comuna Gropniţa a renunţat la judecata acţiunii, precizând că nu are calitate procesuală activă, întrucât numai Consiliul Local al Comunei Gropniţa a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 13.503 din 29 iunie 2010 emisă de A.P.D.R.P.

2.Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a pronunţat sentinţa nr. 327 din 31 octombrie 2011, completată prin sentinţa nr. 375 din 12 decembrie 2011, prin care a luat act de renunţarea la judecata acţiunii formulate de reclamanta Comuna Gropniţa, respingând acţiunea în anulare şi cererea de suspendare a executării formulate de reclamantul Consiliul Local al Comunei Gropniţa.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a considerat că sunt nefondate motivele de nelegalitate invocate pentru încălcarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, întrucât procesul – verbal din 11 martie 2010 a fost încheiat pe baza verificărilor efectuate la sediul C.R.P.D.R.P. Nord Est Iaşi şi nu la sediul reclamantului, astfel că, nu prezintă relevanţă faptul că, la data de 13 noiembrie 2009, când s-a efectuat controlul pe teren, primarul comunei era suspendat din funcţie prin ordin al Prefectului Judeţului Iaşi.

Instanţa de fond a constatat că Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit era îndreptăţită să dispună rezilierea contractului de finanţare, deoarece este succesoarea în drepturi a Agenţiei S.A.P.A.R.D., conform dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 13/2006, şi a respectat durata de valabilitate a contractului, deoarece procesul - verbal din 11 martie 2010 a fost încheiat în baza unui control anterior, realizat în termenul de 5 ani de la data ultimei plăţi efectuate de către autoritatea contractantă.

Apărările formulate cu privire la netemeinicia actelor întocmite de pârât au fost de asemenea respinse, cu motivarea că investiţia realizată de beneficiarul Consiliului Local al Comunei Gropniţa şi reprezentând „Alimentarea cu apă a Comunei Gropniţa, Judeţul Iaşi” a devenit neeligibilă ca urmare a încălcării prevederilor legale şi contractuale.

În cauză, s-a constatat existenţa unei modificări substanţiale a contractului prin furnizarea către populaţie de apă industrială şi nu apă potabilă, ceea ce dovedeşte că nu a mai fost menţinut scopul investiţiei.

Instanţa de fond a mai reţinut faptul că, beneficiarul nu a prezentat autorizaţia sanitară de funcţionare pentru perioada în care sistemul de alimentare cu apă al comunei Gropniţa a fost în gestiunea operatorului SC A. SA Iaşi, în condiţiile în care autorizaţia din 20 octombrie 2010 emisă de Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a fost valabilă numai un an de zile calendaristic de la data emiterii, nu s-a obţinut viza anuală de prelungire a valabilităţii şi nici nu s-au prezentat buletine de analiză conforme din punct de vedere al cerinţelor de potabilitate prevăzute de lege.

Pentru perioada ulterioară predării sistemului de către R.A.J.A.C. Iaşi (actuala SC A. SA Iaşi), s-a avut în vedere că, reclamantul Consiliul Local al Comunei Gropniţa nu a fost autorizat din punct de vedere al sănătăţii publice, iar buletinele de analiză prezentate nu au fost conforme sub aspectul condiţiilor de potabilitate impuse de lege.

De asemenea, s-a avut în vedere că, autorizaţia de mediu din 4 decembrie 2009 eliberată consiliului reclamant, după preluarea sistemului de alimentare cu apă de la SC A. SA Iaşi a fost pentru „Alimentare cu apă industrială pe raza satelor Gropniţa, Bulbucani, Forăşti, Săveni, Sângeri din comuna Gropniţa, Judeţul Iaşi”, iar contractele de furnizare utilităţi au avut ca obiect alimentarea cu apă industrială a tuturor cetăţenilor.

Toate aceste disfuncţionalităţi au fost considerate ca fiind grave, dovedind o totală lipsă de răspundere a consiliului reclamant faţă de proiectul realizat cu fonduri europene şi lipsa unor minime diligenţe pentru a se asigura menţinerea obiectivului investiţiei cel puţin în perioada de valabilitate a contractului, nefiind obţinute la timp sau vizate autorizaţia sanitară şi cea de mediu.

Instanţa de fond a mai reţinut că, aceste disfuncţionalităţi au persistat o perioadă îndelungată în timp, fără ca reclamantul să ia măsuri de remediere şi fără a depune eforturi pentru menţinerea obiectivului de a asigura apă potabilă locuitorilor comunei.

În drept, s-a constatat încălcarea criteriului de eligibilitate ES 2.2. potrivit căruia, proiectul trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările de mediu naţionale, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, studiului de impact pentru investiţia propusă, când acesta este solicitat, folosind standarde şi proceduri similare cu acelea prevăzute în legislaţia europeană în Evaluarea Impactului de Mediu, Directiva nr. 65/337/CE amendată prin Directiva nr. 97/11/EC.

Fiind înregistrate neregularităţi din culpa beneficiarului, instanţa de fond a constatat legalitatea actelor administrative prin care consiliul reclamant a fost obligat să restituie integral valoarea finanţării primite din partea autorităţii contractante.

În privinţa cererii de anulare a procesului - verbal din 13 noiembrie 2009, s-a reţinut că, nu sunt pertinente motivele de nelegalitate invocate, iar cu privire la netemeinicia acestuia nu s-a făcut dovada unei alte situaţii de fapt.

Cererea de anulare a tuturor operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii Deciziilor nr. 8252 din 13 noiembrie 2009 şi nr. 13.503 din 29 iunie 2010, având caracter accesoriu, a fost respinsă ca urmare a constatării legalităţii şi temeiniciei celor două decizii menţionate.

Cererea de suspendare a executării procesului - verbal de constatare din 11 martie 2010 a fost respinsă, reţinându-se că, în cauza concretă dedusă judecăţii, reclamantul nu a dovedit îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv existenţa cazului bine justificat şi paguba iminentă care s-ar produce prin executarea actului administrativ contestat în justiţie.

3.Calea de atac exercitată.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul Consiliul Local al Comunei Gropniţa, Judeţul Iaşi, solicitând în principal, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, iar în subsidiar, modificarea hotărârii, în sensul admiterii acţiunii şi anulării actelor administrative contestate.

Ca prim motiv de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond a fost invocată aplicarea greşită a legii în privinţa posibilităţii de reziliere a contractului de finanţare, arătându-se că, potrivit clauzelor contractului, rezilierea se poate dispune numai în perioada de execuţie a contractului, perioadă finalizată în momentul în care lucrarea a fost executată şi recepţionată, cum este cazul investiţiei care a constituit obiectul acţiunii de verificare efectuată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Într-un al doilea motiv de recurs au fost formulate critici cu privire la modalitatea în care prima instanţă a verificat îndeplinirea criteriilor de eligibilitate în realizarea obiectivului de investiţii „Alimentare cu apă a comunei Gropniţa, judeţul Iaşi” şi s-a învederat că, neobţinerea la timp sau nevizarea autorizaţiilor sanitare şi de mediu nu pot fi considerate prin ele însele motive de neîndeplinire a obiectivului proiectat, în condiţiile în care nu a fost avută în vedere conduita beneficiarului pe parcursul derulării întregului proiect, nu a fost stabilită cauza care a determinat ulterior infiltrarea în apa captată de instalaţie a unor microorganisme sau substanţe chimice, nepermise şi nu a fost determinată legătura de cauzalitate dintre modul de funcţionare a instalaţiei de captare şi distribuire a apei şi calitatea apei rezultate.

Faţă de multitudinea cauzelor care pot să determine modificarea calităţii apei, recurentul a susţinut că, stabilirea culpei sale este circumstanţială, iar experţii Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în sarcina cărora revenea sarcina probei, au reţinut numai consecinţele extrase din probe indirecte, prin interpretare, fără nici o referire la cauza care a generat situaţia încriminată.

Din acest motiv, s-a arătat că, instanţa de fond şi-a însuşit constatările din procesul - verbal cu privire la situaţia de fapt, deşi prin acestea nu s-a identificat nici o acţiune sau inacţiune a beneficiarului care să fi condus la modificarea proprietăţilor chimice ale apei, în condiţiile în care nu s-au adus modificări sau intervenţii ale obiectivului.

Contrar reglementării din Raportul final privind implementarea programului S.A.P.A.R.D. în România - versiune consolidată, iunie 2011, recurentul a arătat că, experţii Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit nu au preluat direct probe pe care să le transmită la laboratoarele autorizate în vederea stabilirii compoziţiei şi nu au depus minime diligenţe pentru identificarea cauzelor care au generat disfuncţionalităţi.

Recurentul a considerat că, în mod superficial, experţii C.R.P.D.R. s-au limitat la constatări documentare pe baza unor probe indirecte, nu au dispus efectuarea unei expertize, nici la data controlului şi nici la data soluţionării contestaţiei, deşi datele rezultate din documente erau contradictorii şi nu se cunoştea cauza externă care a determinat temporar modificarea chimică a apei la unele surse.

În condiţiile unei investigaţii incomplete din partea intimatului, s-a susţinut că, instanţa de fond a respins în mod greşit proba cu expertiză tehnică şi nu a încercat să elucideze cauza modificării chimice a apei, în sensul de a verifica dacă disfuncţionalităţile nu s-au datorat unor factori externi şi în ce măsură acestea sunt imputabile beneficiarului.

Raportat la criteriile de eligibilitate prevăzute în Ghidul solicitantului pentru punerea în aplicare a programului S.A.P.A.R.D., recurentul a arătat că nu au existat nereguli în execuţia şi implementarea proiectului, ceea ce dovedeşte că actele contestate sunt nelegale şi netemeinice.

Sub acelaşi aspect, s-a considerat că, prima instanţă trebuia să aibă în vedere că, obiectivul de investiţii a funcţionat cu respectarea în integralitate a parametrilor tehnici şi de mediu prevăzuţi în cadrul proiectului, implicit, în cadrul cererii de finanţare şi că, după finalizarea implementării, obiectivul de investiţii nu a fost modificat prin lucrări de execuţie generate de modificări ale proiectului tehnic, păstrându-şi aceleaşi caracteristici tehnice ale lucrărilor existente la data efectuării recepţiilor şi verificărilor pe teren de către reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, singurele intervenţii constând în lucrări de reparaţii curente şi mentenanţă.

În ultimul motiv de recurs, s-a susţinut că, pentru constatarea deficienţelor şi încadrarea lor ca nereguli financiare, precum şi pentru stabilirea naturii sancţiunii aplicate beneficiarului, instanţa de fond nu a avut în vedere Raportul final privind implementarea programului S.A.P.A.R.D. în România – Versiune consolidată, iunie 2011, care la capitolul ”Diminuarea unor debite” prevede că neregularităţile vizând autorizaţiile sanitare, sanitar – veterinare, de mediu expirate, în curs de reactualizare sau neexecutarea branşamentelor şi renunţarea la o parte din cişmelele stradale nu presupun implicaţii financiare.

În cazul unor asemenea disfuncţionalităţi, recurentul a precizat că, Autoritatea de Management a diminuat considerabil sumele care trebuie rambursate, fără a se dispune şi rezilierea contractului de finanţare, protejându-se astfel o investiţie care este capabilă să menţină obiectivul preconizat la momentul finanţării europene.

Concluzia instanţei de fond că în perioada 2006 – 2009 s-a furnizat apă industrială a fost criticată, cu motivarea că, nu au existat asemenea obiecţii din partea consumatorilor, iar pe raza unităţii administrativ – teritoriale a comunei Gropniţa, nici nu se poate obţine apă industrială, întrucât nu există apă de canalizare sau provenită din activităţi economico – industriale.

Conform Regulamentului serviciului judeţean de alimentare cu apă şi de canalizare R.A.J.A.C. Iaşi, recurentul a arătat că, apa industrială este apa de canalizare rezultată din activităţi economico – industriale sau corespunzând unei alte utilizări a apei decât cea menajeră.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând actele şi lucrările dosarului, în raport şi cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs, pentru următoarele considerente:

1. Aspecte de fapt şi de drept relevante.

Între Agenţia S.A.P.A.R.D., în calitate de autoritate contractantă, a cărei succesoare este intimata A.R.D.R.P. şi Consiliul Local al Comunei Gropniţa, Judeţul Iaşi, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul cadru din 15 aprilie 2003 având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în sumă de 342.074.899,53 lei pentru realizarea proiectului intitulat „Alimentare cu apă a comunei Gropniţa, Judeţul Iaşi”, cu o durată de valabilitate de 5 ani, calculată de la data ultimei plăţi efectuată de către autoritatea contractantă.

Contractul cadru s-a încheiat în baza Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, care prevede că, eligibilitatea cheltuielilor este supusă verificărilor pe tot parcursul duratei de valabilitate a contractului de finanţare (perioada de execuţie a proiectului - care se poate întinde pe maximum 2 ani, la care se adaugă o perioadă de 5 ani de monitorizare).

Prin procesul - verbal din 11 martie 2010 întocmit de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – C.R.P.D.R.P. 1 Iaşi şi menţinut prin Decizia nr. 13.503 din 29 iunie 2010 emisă de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, s-a constatat că, investiţia efectuată de recurentul - reclamant a devenit neeligibilă, ca urmare a încălcării prevederilor legale şi contractuale, stabilindu-se că, suma totală neeligibilă datorată este de 3.293.405,88 lei, la care se adaugă penalităţile şi dobânzile prevăzute în contractele economice, acordurile încheiate conform procedurilor de implementare.

Datorită încălcării prevederilor contractuale de către beneficiar, pe perioada de valabilitate a acestuia, autoritatea contractantă a considerat reziliat contractul cadru din 15 aprilie 2003.

Neregulile care au determinat adoptarea acestor măsuri au fost constatate cu ocazia verificărilor efectuate la sistemul de alimentare cu apă finanţat prin programul S.A.P.A.R.D. şi au constat în următoarele abateri de la legalitate, regularitate şi conformitate:

- apa este furnizată doar prin branşamente individuale, apa nefiind asigurată şi prin cişmele stradale, acestea fiind scoase din funcţiune de către SC A. SA Iaşi, societatea care a asigurat întreţinerea şi exploatarea sistemului de alimentare cu apă, în calitate de operator licenţiat, în perioada 22 februarie 2006 – 28 septembrie 2009, după care sistemul de alimentare cu apă a fost predat către Consiliul Local al Comunei Gropniţa, conform procesului - verbal din 28 septembrie 2009;

- beneficiarul nu a prezentat autorizaţia sanitară de funcţionare pentru perioada în care sistemul de alimentare cu apă al Comunei Gropniţa a fost în gestiunea operatorului SC A. SA Iaşi; autorizaţia sanitară de funcţionare din 20 octombrie 2010 emisă de Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a fost valabilă numai 1 an de zile calendaristic de la data emiterii şi nu s-a obţinut viza anuală de prelungire;

- s-au prezentat buletine de analiză, care nu sunt conforme din punct de vedere al condiţiilor de potabilitate prevăzute de lege şi nici după predarea sistemului către Consiliul Local al Comunei Gropniţa nu s-a obţinut autorizarea din punctul de vedere al sănătăţii publice şi nu s-au depus buletine de analiză conforme sub aspectul cerinţelor de potabilitate a apei;

- autorizaţia de mediu din 4 decembrie 2009 emisă pe numele Consiliului Local al Comunei Gropniţa, Judeţul Iaşi, după preluarea sistemului de alimentare cu apă de la SC A. SA Iaşi, este pentru „Alimentare cu apă industrială pe raza satelor Gropniţa, Bulbucani, Forăşti, Săveni, Sângeri din comuna Gropniţa, Judeţul Iaşi”;

- beneficiarul Consiliul Local al Comunei Gropniţa a prezentat două contracte de furnizare utilităţi, având ca obiect alimentarea cu apă industrială a tuturor cetăţenilor.

Procesul - verbal de constatare din 11 martie 2010 a fost încheiat cu respectarea clauzei de la art. 3 din contractul cadru din 15 aprilie 2003, care prevede că, durata de valabilitate a contractului cuprinde perioada de execuţie a proiectului, la care se adaugă 5 ani de la data ultimei plăţi efectuată de autoritatea contractantă.

Cum autoritatea contractantă a efectuat ultima plată pentru suma de 812.106.007 lei la data de 10 martie 2005, instanţa de fond a constatat corect că, procesul - verbal din 11 martie 2010, încheiat însă la data de 8 martie 2010 şi în baza controlului efectuat în noiembrie 2009, se încadrează în durata de valabilitate a contractului, pe parcursul căreia, modul de implementare a proiectului poate face obiectul unor controale din partea instituţiilor naţionale abilitate sau a comisiilor Uniunii Europene.

În atare situaţie, critica formulată sub acest aspect în primul motiv de recurs se dovedeşte a fi neîntemeiată şi urmează să fie respinsă.

Celelalte două critici aduse în recurs cu privire la greşita constatare a unor nereguli în derularea contractului de finanţare şi la lipsa de temei a sancţiunilor aplicate beneficiarului ajutorului financiar nerambursabil sunt întemeiate, întrucât instanţa de fond a interpretat eronat elementele de fapt şi de drept ale cauzei, pronunţând o soluţie care se impune a fi modificată în baza dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Cu privire la neregulile constatate prin procesul – verbal din 11 martie 2010, instanţa de fond nu stabilit corect situaţia de fapt, deoarece nu a verificat apărările invocate prin acţiune pentru a se dovedi că aspectele sesizate cu ocazia controlului nu constituie abateri de natură a determina rezilierea contractului şi retragerea sprijinului financiar acordat.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/1995 adoptat de Consiliul Europei, constituie abatere orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor Europene sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate.

Neregularitatea a fost definită la pct. 5A/3.1 b din Secţiunea F din Acordul multianual aprobat prin Legea nr. 316/2001, ca fiind orice încălcare a unei prevederi a acordului, care rezultă din activitatea sau omisiunea unui operator economic, care a avut sau va avea un efect de prejudiciere asupra comunităţii sau asupra unui punct nejustificat de cheltuială.

În sensul dispoziţiilor art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, neregula este orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile legale naţionale şi/sau comunitare, precum şi cu prevederile contractuale ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii, care prejudiciază bugetul Comunităţii Europene şi/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.

De asemenea, la art. 17 din Anexa (Prevederi generale) la contractul de finanţare, părţile au prevăzut că, prin neregularitate, în accepţiunea acestui contract, se înţelege orice încălcare a prevederilor contractului şi al Acordului multianual de finanţare, aprobat prin Legea nr. 316/2001.

Neregula constatată în cauză de către experţii Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare şi Pescuit a fost încălcarea criteriului de eligibilitate ES 2.2 – proiectul trebuie să demonstreze compatibilitatea cu reglementările de mediu naţionale, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, a studiului de impact pentru investiţia propusă, când acesta este solicitat, folosind standarde şi proceduri similare cu acelea prevăzute în legislaţia europeană în Evaluarea Impactului de Mediu, Directiva 85/337/CE, amendată prin Directiva nr. 97/11/EC.

În raport cu reglementările menţionate anterior, nu se poate reţine săvârşirea de către recurentul - reclamant a unei nereguli cu implicaţii financiare asupra bugetului Comunităţii Europene şi/sau asupra bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei sau asupra bugetelor din care provine cofinanţarea aferentă, pentru a se declanşa procedura de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil şi a se dispune rezilierea contractului cadru.

Astfel, se reţine că, aspectele reţinute în procesul – verbal din 11 martie 2010 cu privire la furnizarea apei doar prin branşamente individuale şi renunţarea la cişmelele stradale, cu privire la neobţinerea vizei de prelungire a valabilităţii autorizaţiilor sanitare şi de mediu sau la neobţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru perioada în care sistemul de alimentare cu apă al comunei Gropniţa s-a aflat în gestiunea operatorului SC A. SA Iaşi, reprezintă neregularităţi fără implicaţii financiare, conform Raportului final privind implementarea Programului S.A.P.A.R.D. în România, versiune consolidată, iunie 2011, întocmit de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Autoritatea de Management pentru Programul S.A.P.A.R.D.

Constatările echipei de control că, în perioada 2006 – 2009 nu s-a furnizat apă potabilă locuitorilor comunei Gropniţa şi că instalaţiile de clorinare erau nefuncţionale au fost de asemenea considerate în mod greşit de prima instanţă ca reprezentând neregularităţi pentru care se impune menţinerea măsurilor dispuse prin procesul - verbal din 11 martie 2010, deşi nu au fost administrate probe pentru dovedirea acestei situaţii de fapt şi a culpei recurentului - reclamant, în calitate de beneficiar al investiţiei realizate.

Concluziile autorităţii intimate s-au întemeiat exclusiv pe buletinele de verificare chimică şi bacteriologică a apei efectuate în anumite puncte de captare a apei în perioada 2007 – 2009 şi în consecinţă, nu pot avea semnificaţia unor probe relevante pentru întregul sistem de alimentare cu apă, autorizat din punct de vedere sanitar de Direcţia de Sănătate Publică Iaşi prin eliberarea autorizaţiei sanitare de funcţionare din 20 octombrie 2010.

În plus, se reţine că, rezultatele variabile ale potabilităţii apei, la intervale de timp diferite, apă generată de acelaşi sistem de alimentare, nu sunt de natură să determine concluzia că modificările chimice ale proprietăţilor apei erau cauzate de beneficiar, fără intervenţia unor factori naturali sau umani, care nu au fost avuţi în vedere de echipa de control şi nici de instanţa de judecată.

În mod greşit a fost preluată şi constatarea din procesul – verbal din 11 martie 2010 privind caracterul industrial al apei furnizate prin sistemul de alimentare cu apă al comunei Gropniţa, deşi pe raza acestei unităţi administrativ – teritoriale nu se poate obţine apă industrială, pentru că nu există apă de canalizare sau provenită din activităţi economico-industriale.

În acest sens, se are în vedere definiţia dată apei uzate industriale prin Regulamentul serviciului judeţean Iaşi de alimentare cu apă şi de canalizare, ca reprezentând apa de canalizare rezultată din activităţi economico-industriale sau corespunzând unei alte utilizări a apei decât cea menajeră.

În consecinţă, neregulile constatate în procesul – verbal din 11 martie 2010 nu reprezintă o modificare substanţială a proiectului, care să justifice retragerea totală a avantajului financiar de care a beneficiat recurentul – reclamant.

Concluzia instanţei de fond privind existenţa în cauză a unei asemenea situaţii nu corespunde materialului probator administrat de părţi, astfel că nu a fost dovedită ipoteza juridică din prevederile generale ale contractului, potrivit căreia, retragerea integrală a ajutorului nerambursabil acordate intervine numai în cazul unor modificări substanţiale, de natura celor prevăzute în cuprinsul reglementării respective.

La art. 14 alin. (2) „Eligibilitatea cheltuielilor” din Anexa I (Prevederile Generale) ale contractului de finanţare, s-a prevăzut că, proiectul rămâne eligibil pentru co-finanţarea Uniunii Europene numai dacă nu suferă o modificare substanţială, pe perioada de valabilitate a contractului.

În sensul aceloraşi prevederi generale, modificările substanţiale la un proiect sunt acelea care:

- afectează natura şi condiţiile de implementare sau oferă unei firme sau organism public un avantaj necuvenit;

- rezultă o schimbare a naturii proprietăţii unui articol din infrastructură sau o încetare sau schimbare în localizarea investiţiei.

Potrivit acestor prevederi, sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi).

În acelaşi sens, sunt şi dispoziţiile art. 4 „Eligibilitatea cheltuielilor” din Secţiunea B – „Managementul, Monitorizarea şi Evaluarea Programului” din Legea nr. 316/2001, potrivit cărora, cheltuiala va fi eligibilă, dacă este în conformitate şi cu Acordul multianual de finanţare a programului S.A.P.A.R.D., numai în cazul în care utilizarea S.A.P.A.R.D. este în concordanţă cu principiile managementului financiar adecvat şi în special ale economiei şi eficienţei costurilor.

În condiţiile în care recurentul - reclamant a executat şi finalizat obiectivul de investiţii „Alimentare cu apă a comunei Gropniţa, Judeţul Iaşi” cu îndeplinirea în integralitate a prevederilor proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie, iar recepţiile parţiale şi finale au fost acceptate şi plătite în integralitate de către reprezentanţii A.P.D.R.P., se constată că a fost nelegal obligat să restituie ajutorul financiar acordat, ca urmare a rezilierii contractului cadru de finanţare, pentru neregularităţi fără implicaţii financiare care, din punct de vedere legal şi contractual, nu justifică asemenea sancţiuni pentru beneficiarul proiectului.

Pentru considerentele care au fost expuse, Înalta Curte va admite prezentul recurs şi va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul că, va admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Consiliului Local al Comunei Gropniţa, va anula procesul – verbal de constatare din 11 martie 2010 şi Decizia nr. 13503 din 29 iunie 2010, urmând a fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

Cererea recurentului - reclamant de acordare a cheltuielilor de judecată va fi respinsă, întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 274 alin. (1) C. proc. civ., în condiţiile în care nu s-a dovedit caracterul real şi efectiv al sumelor pretinse cu acest titlu, fiind depuse la dosar numai delegaţiile avocaţilor şi fotocopiile extraselor de cont bancar, fără prezentarea contractelor de asistenţă juridică pentru a se verifica obiectul plăţilor efectuate şi cuantumul onorariilor pentru redactare şi reprezentare în instanţă.

2. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic ale acesteia

În baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite prezentul recurs şi pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul că, va admite în parte acţiunea, va anula Decizia nr. 13.503 din 29 iunie 2010 şi procesul – verbal de constatare din 11 martie 2010 emise de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit privind proiectul din 15 aprilie 2003 „Alimentare cu apă a comunei Gropniţa, judeţul Iaşi”.

Înalta Curte va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei şi va respinge cererea recurentului privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Consiliul Local al Comunei Gropniţa împotriva sentinţei nr. 327 din 31 octombrie 2011 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Modifică în parte sentinţa recurată în sensul că admite acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al Comunei Gropniţa.

Anulează Decizia nr. 13503 din 29 iunie 2010 şi procesul-verbal de constatare din 11 martie 2010 emise de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit privind proiectul din 15 aprilie 2003 „Alimentare cu apă a comunei Gropniţa judeţul Iaşi”.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Respinge cererea recurentului privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 228/2013. Contencios. Suspendare executare act...  ICCJ. Decizia nr. 166/2013. Contencios. Refuz acordare drepturi.... →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2020/2013. Contencios. Contract administrativ. Recurs