ICCJ. Decizia nr. 252/2013. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 252/2013
Dosar nr. 9384/2/2011
Şedinţa publică de la 18 ianuarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 6727 din 15 noiembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a anulat ca netimbrată cererea formulată de reclamantul O.A., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Român pentru Imigrări, prin care a solicitat anularea şi suspendarea efectelor deciziei de returnare din 10 octombrie 2011 şi obligarea pârâtului la prelungirea dreptului de şedere în România pentru o perioadă de un an.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că reclamantul a fost citat cu menţiunea de a timbra acţiunea cu taxă judiciară de timbru de 4 lei, în conformitate cu art. 17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 şi art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, dar nu şi-a îndeplinit această obligaţie.
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, alin. (3) al aceluiaşi articol stabilind că neîndeplinirea obligaţiei de plată la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
2. Recursul declarat de reclamant
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul O.A.
3. Apărările intimatului-pârât
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, invocând pe cale de excepție, inadmisibilitatea recursului, în raport de prevederile art. 84 salin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
1. Regularitatea promovării căii de atac
În temeiul art. 137 alin. (1) din C. proc. civ, aplicabil şi în recurs, potrivit art. 316 coroborat cu art. 298 din C. proc. civ, Înalta Curte se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei inadmisibilității recursului, excepţie de procedură care face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
Conform dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002
„Art. 84. - Contestarea deciziei de returnare
(1) Decizia de returnare poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care aceasta a fost emisă de Oficiul Român pentru Imigrări, sau la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea teritorială care a emis decizia de returnare. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanţei este irevocabilă. ”
Or, sentinţa atacată cu recurs este o hotărâre irevocabilă pronunţată în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamantul O.A. împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României.
Pe cale de consecinţă, faţă de dispoziţiile art. 299 C. proc. civ. cu referire la art. 84 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002, urmează a fi respins ca inadmisibil recursul declarat de O.A. împotriva Sentinţei nr. 6727 din 15 noiembrie 2011a Curții de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de O.A. împotriva Sentinţei nr. 6727 din 15 noiembrie 2011 a Curții de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 1397/2013. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7571/2013. Contencios. Obligare emitere act... → |
---|