ICCJ. Decizia nr. 272/2013. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 272/2013
Dosar nr. 627/2/2011
Şedinţa publică de la 22 ianuarie 2013
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 30 aprilie 2010 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a chemat in judecată pe pârâtul D.G.D., solicitând să se constate calitatea acestuia de colaborator al Securităţii.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că din cuprinsul Notei de Constatare nr. 011111501 din 09 iunie 2010 rezultă că, pârâtul, fiind executor judecătoresc la Judecătoria Turda, a fost recrutat la data de 27 august 1989, de către S.M.T., I.J.S.C., pentru realizarea supravegherii informative în problema «JUSTIŢIA», dar, mai ales, a încadrării informative a soţului obiectivei «CLAUDIA», lucrat prin D.U.I. (dosar de urmărire informativă). La aceeaşi dată a semnat Angajament, preluând numele conspirativ "GELU". Potrivit materialelor din dosar, anterior recrutării oficiale, pârâtul a fost contactat de mai multe ori de un ofiţer de Securitate, ocazii cu care a furnizat informaţii ce se regăsesc atât în dosarul personal nr. R 191491 (cotă C.N.S.A.S.), cât şi în dosarele persoanelor semnalate de domnia sa.
A arătat, de asemenea, că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile pentru a se reţine colaborarea prin furnizare de informaţii.
În ceea ce priveşte prima condiţie, informaţiile furnizate Securităţii să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, arată că prin nota informativă furnizată de către pârât, sub numele conspirativ "GELU", la data de 29 aprilie 1989, pârâtul a informat despre faptul că mai mulţi colegi ai domniei sale ascultă şi colportează ştirile transmise de posturile de radio străine. Audierea şi eventual colportarea ştirilor transmise de aceste posturi de radio reprezenta o atitudine potrivnică regimului comunist, lucru dovedit în cazul de faţă prin faptul că asupra persoanelor semnalate au fost luate măsuri pe linie de securitate. Nota informativă, furnizată de pârât la data de 29 aprilie 1989, a fost exploatată în dosarul fond informativ nr. 1257113 (cotă C.N.S,A.S.), deschis asupra unei grefiere de la Judecătoria Turda, precum şi în dosarul fond informativ Of. 1257114 (cotă C.N.S.A.S.), deschis asupra unui alt grefier de la Judecătoria Turda.
În ceea ce priveşte cea de a doua condiţie, informaţiile să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, se arată că furnizarea informaţiilor a fost făcută conştient, având reprezentarea clară a faptului că aceste relatări nu rămâneau fără urmări. Pârâtul a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în declaraţiile sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare {încălcarea dreptului la viaţă privată} şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.
În concluzie, a susţinut că informaţiile furnizate de pârât au vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi a dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.
În drept, reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe conţinutul articolelor: art. 3, art. 2 lit. b), art. 8 lit. a, art. 11 alin. 1, art. 33 alin. (1) ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, coroborat cu art. 31 alin. (2) şi art. 35 alin, (5), lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S. adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum şi pe dispoziţiile articolului 112 al Codului de Procedură Civilă.
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii, arătând că nu a desfăşurat o activitate de colaborator al securităţii ca poliție politică, nu a adus prejudicii niciunui cetăţean al României și nu i-a încălcat niciun drept sau libertate fundamentală, nu a comis niciun abuz și nici pe aceasta bază nu s-a comis vreun abuz de către fosta instituţie de securitate. În litera legii, nu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului.
A învederat în cuprinsul întâmpinării o serie de aspecte formale de natură a atrage concluzia că nu este îndeplinită condiţia existenţei unei note sau raport scris de către pârât sau relatare verbala. Nota informativa din 27 martie 1989 semnată Gelu, nu numai că nu este înregistrată, dar constituie o caracterizare laudativă a numitului M.E., nu o nota prin care să se denunțe activități sau atitudini cu scopul de a îngrădi drepturile și libertățile acestuia, iar, pe de altă parte, sunt un răspuns la o întrebare.
În concluzie, a arătat că nu exista niciun dosar de informator pe numele său, iar actele prezentate nu conțin informații furnizate de către pârât, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de ofițerul de securitate prin care sa denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 6005 din 18 octombrie 2011, a respins acţiunea în constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, reţinând că nu este îndeplinită niciuna dintre condiţiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, şi anume informaţiile furnizate Securităţii să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Curtea a considerat că niciuna din notele informative depuse în probaţiune nu conţin vreo informație prin care să se denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ci conțin o informare generala despre audierea unor posturi de radio străine și purtarea unor discuții nespecificate pe marginea unor evenimente interne și internaționale făcând comentarii necorespunzătoare.
Chiar dacă ascultarea unor posturi de radio străine nu era văzută cu ochi buni în acea vreme, totuşi acest fapt nu constituie o activitate potrivnică regimului totalitar comunist.
Ca atare, a reţinut că pârâtul nu a informat despre activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ci despre idei şi concepţii cu caracter necorespunzător, după aprecierea sa.
Totodată, Curtea a apreciat că informaţiile comunicate de pârât nu au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, ci comunicarea unor aspecte de notorietate către Securitate.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamanta C.N.S.A.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi a solicitat în temeiul art. 299, art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate şi admiterea acţiunii, în sensul constatării calităţii de colaborator al Securităţii, a numitului D.G.D..
În esenţă, prin motivele de recurs dezvoltate, recurentul-reclamant a arătat următoarele:
În mod greşit prima instanţă a respins acţiunea considerând că pârâtul nu a furnizat informaţii despre activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist, deşi informaţiile furnizate erau de natură a caracteriza o relaţie de colaborare cu Securitatea, în sensul art. 2 lit. b) teza I din OUG nr. 24/2008.
Împrejurarea că atitudinile denunţate de intimat erau atitudini potrivnice regimului comunist a fost dovedită chiar de situaţia din speţă, având în vedere că a fost luată măsura avertizării persoanelor denunţate că ascultau R.E.L. şi discutau despre emisiunile acestui post.
În ceea ce priveşte vizarea încălcării unor drepturi fundamentale, recurentul-reclamant a apreciat că şi această condiţie este îndeplinită, având în vedere consecinţele concrete pe care le-au suportat persoanele vizate, respectiv încălcarea dreptului la viaţă privată cât şi la libera opinie precum şi dreptul la propria imagine.
În fine, s-a arătat că legiuitorul nu cere existenţa unei pluralităţi de informaţii furnizate, fiind de ajuns şi un singur denunţ, care să îndeplinească cele două condiţii, pentru reţinerea acestei calităţi, astfel că se impunea admiterea acţiunii cu care a fost sesizată instanţa de fond.
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, cât şi sub toate aspectele, în baza art. 304 C. proc. civ. Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru argumentele expuse în continuare.
Recurentul-reclamant C.N.S.A.S. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune având ca obiect constatarea calităţii intimatului-pârât D.G.D. de colaborator al Securităţii.
Intimatul-pârât se încadrează în sfera persoanelor supuse verificărilor în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, pentru care C.N.S.A.S. verifică din oficiu, persoanele care candidează sau ocupă demnităţi sau funcţii prevăzute de art. 3 lit. l) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că sunt întemeiate criticile formulate de C.N.S.A.S. în legătură cu activitatea pârâtului care a adus atingere dreptului fundamental la viaţă privată şi a dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, fiind întrunite, în cazul de faţă, toate condiţiile prevăzute de OUG nr. 24/2008, pentru a se constata calitatea de colaborator al securităţii a pârâtului.
Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 lit. b) teza I din OUG nr. 24/2008 colaborator al securităţii este persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Din materialul probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că, în mod greşit instanţa de fond a apreciat că din conţinutul înscrisurilor aflate la dosar nu se poate reţine îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, informaţiile furnizate de pârât neatingând calitatea impusă de lege, respectiv aceea de a denunţa activităţi şi atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Motivarea instanţei de fond în privinţa neîndeplinirii primei condiţii nu poate fi reţinută astfel cum a susţinut şi recurentul-reclamant întrucât este de notorietate faptul că, înainte de anul 1989, postul de R.E.L. a avut în permanenţă o poziţie anticomunistă fiind monitorizat de organele de Securitate şi în acest context audierea şi eventual colportarea ştirilor transmise de acest post de radio, reprezenta o atitudine potrivnică regimului comunist.
În cauză este îndeplinită şi cea de-a doua condiţie, cu privire la vizarea încălcării unor drepturi întrucât în urma furnizării unor astfel de informaţii, astfel cum rezultă din rapoartele ofiţerilor de Securitate cât şi din notele informative ale intimatului persoanele respective au suportat consecinţe concrete.
De altfel, din textul de lege citat mai sus, rezultă că este suficient ca informaţiile furnizate să fi vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, condiţie care, în cauza de faţă este satisfăcută pe deplin de informaţiile în litigiu.
Astfel fiind, Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc. civ. va admite recursul declarat, iar rejudecând cauza pe fond, acţiunea reclamantului C.N.S.A.S. va fi admisă, fiind întrunite toate condiţiile legale pentru a se constata calitatea de colaborator al Securităţii a pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinţei civile nr. 6005 din 18 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite acţiunea formulată de C.N.S.A.S..
Constată calitatea intimatului-pârât D.G.D. de colaborator al securităţii.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 282/2013. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 197/2013. Contencios → |
|---|
