ICCJ. Decizia nr. 290/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 290/2013
Dosar nr. 79064/1/2012
Şedinţa publică de la 22 ianuarie 2013
Asupra cererii de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
La data de 14 decembrie 2012, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost înregistrată contestaţia formulată de G.M.G. împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 168 din 13 decembrie 2012, prin care a fost soluţionată contestaţia înregistrată sub nr. 75/CT/B.E.C.2012/P din 12 decembrie 2012 vizând modalitatea de stabilire a rezultatelor alegerilor din Colegiul 3 Senat - Teleorman, reverificarea şi renumerotarea voturilor exprimate de alegători în Colegiul 3 Senat şi Colegiul 1 Senat - Teleorman şi comunicarea proceselor - verbale de stabilire a rezultatelor obţinute de fiecare candidat PP-DD, în sensul respingerii ca nefondată a cererii de renumărare a voturilor pentru Colegiul 3 Senat în Circumscripţia 36 Teleorman.
Precizează în contestaţie faptul că există unele neconcordanţe între datele înregistrate, comunicate de reprezentantul PP-DD - persoană cu responsabilitate majoră într-o formaţiune politică, având funcţie de răspundere politică, şi rezultatele finale raportate, neconcordanţe cauzate fie dintr-o eroare, fie din intenţia de a-l prejudicia.
Contestatorul a formulat cerere precizatoare la contestaţie, prin care a solicitat introducerea în cauză a Autorităţii Electorale Permanente şi precizează obiectul cererii, în sensul că contestă Decizia nr. 168/ D din 13 decembrie 2012 emisă de Biroul Electoral Central, solicitând reverificarea şi renumărarea voturilor exprimate de alegători în Colegiul 3 - Senat şi în Colegiul 1 Senat - Teleorman, precum şi comunicarea procesului-verbal de stabilire a rezultatelor obţinute de fiecare candidat PP-DD pentru Senat.
În esenţă, se menţin motivele invocate în cererea introductivă şi anume existenţa neconcordanţelor între datele înregistrate, comunicate de reprezentantul PP-DD şi raportarea rezultatelor finale, cu ocazia acordării mandatului pentru PP-DD la Senat, prin redistribuire. Contestatorul urmăreşte ca, prin compararea acestor rezultate, să se clarifice, stabilească în mod corect locul obţinut în conformitate cu voturile valabil exprimate.
Înalta Curte analizând cu prioritate excepţiile lipsei calităţii procesual pasive a Autorităţii Electorale Permanente şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii în conformitate cu prevederile art. 137 C. proc. civ. constată următoarele:
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Autorităţii Electorale Permanente
Înalta Curte reţine că este fondată această excepţie, întrucât petentul contestă Decizia nr. 168 din 13 decembrie 2012 emisă de Biroul Electoral Central, acesta din urmă fiind emitentul actului dedus judecăţii.
Autoritatea Electorală Permanentă nu este emitentul deciziei contestate, nu este continuatorul activităţii BEC, după ce acesta şi-a încetat activitatea, aşa cum rezultă din Cap. XIV - Legea nr. 35/2008.
Prin urmare, se va admite excepţia lipsei calităţii pasive a A.E.P.
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii
Se reţine că potrivit art. 15 alin. (3), (4) şi alin. (6) din Legea nr. 35/2008 :
„Alin. (3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-un colegiu uninominal pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în colegiul respectiv. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se poate face numai până la data publicării rezultatului alegerilor în M. Of. al României, Partea I. În termen de cel mult 10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor se organizează un nou scrutin în secţiile de votare unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripţie electorală împreună cu autorităţile publice locale vor asigura buna desfăşurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor prezentului titlu. Până la obţinerea noilor rezultate se suspendă operaţiunile electorale privind numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor.
Alin. (4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentului titlu, Biroul Electoral Central adoptă decizii şi hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii şi sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum şi în soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor pe care este competent să le soluţioneze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică. Deciziile se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în M. Of. al României, Partea I.
Alin. (6) Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după 48 de ore de la publicarea în M. Of. al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentului titlu.”
Rezultă din aceste dispoziţii că Deciziile B.E.C. arătate mai sus, se aduc la cunoştinţa publică şi sunt obligatorii de la data aducerii la cunoştinţă.
Din aceste prevederi reiese faptul că decizia privind anularea alegerilor dintr-un colegiu uninominal este definitivă fără a mai exista posibilitatea atacării lor în faţa instanţei.
Dacă ar fi existat această posibilitate ar fi fost arătată expres de legiuitor aşa cum a făcut-o în alte situaţii (de exemplu art. 9 alin. (5) şi (6); art. 32 alin. (5), (6); art. 43 alin. (3); art. 45 alin. (2)-(4)).
Împrejurarea că petentul a precizat cererea sa în conformitate cu prevederile art. 70 din Legea nr. 35/2008 referitoare la procedura ordonanţei preşedinţiale - nu are relevanţă deoarece legea nu a prevăzut pentru situaţia contestată o cale de atac în instanţă, această procedură fiind folosită în cazul în care legiuitorul a conferit o cale de atac, situaţiei concret arătate.
Inadmisibilitatea este atunci când legea nu prevede o situaţie juridică sau când o interzice.
Prin urmare, fiind întemeiată, se va admite excepţia inadmisibilităţi şi se va respinge acţiunea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a A.E.P.
Respinge cererea precizată formulată de G.M.G. împotriva Deciziei nr. 168 din 13 decembrie 2012 a Biroului Electoral Central, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 719/2013. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 404/2013. Contencios. Suspendare executare act... → |
|---|
