ICCJ. Decizia nr. 3581/2013. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3581/2013
Dosar nr. 6526/2/2011
Şedinţa publică de la 22 martie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prima instanţă
a) Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub numărul 6526/2/2011 reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a chemat în judecată pe pârâtul M.D.I. solicitând să se constate calitatea acestuia de colaborator al Securităţii.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esenţă, că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, pârâtul furnizând informaţii care se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, aşa cum rezultă din actele dosarului, iar acţiunile sale în această calitate au încălcat dreptul de exprimare şi libertatea opiniilor.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile O.U.G. nr. 24/2008.
b) Sentinţa şi considerentele primei instanţe
Prin Sentinţa civilă nr. 6420 din 3 noiembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor, în contradictoriu cu pârâtul M.D.I.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţa a reţinut că în Nota de constatare se arată că pârâtul, fiind student al Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca, a fost recrutat pentru informarea Securităţii despre activităţile şi opiniile studenţilor români şi străini din cadrul facultăţii, primind numele conspirativ "M.".
S-a apreciat de către judecătorul fondului că în Nota de constatare nu s-a menţionat că pârâtul ar fi semnat vreun "angajament", prin care să se angajeze să sprijine organele de securitate prin furnizarea de informaţii potrivnice statului socialist şi în dezacord cu aceste principii, potrivit procedurilor de recrutare folosite de organele de securitate, în ceea ce priveşte viitorii colaboratori. De asemenea, la dosar nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte că pârâtul a acceptat să colaboreze cu securitatea şi că în această calitate ar fi primit numele conspirativ "M.".
Curtea de apel a arătat că reclamantul a menţionat în cuprinsul cererii de chemare în judecată că în absenţa primului volum al dosarului personal al pârâtului, care, de regulă, conţine angajamentul celui recrutat, precum şi documente redactate de ofiţeri, referitoare la motivul şi circumstanţele recrutării, analiza aportului informativ pe o perioadă dată de colaborare (de cele mai multe ori anual) şi de cele mai multe ori şi motivul abandonării sursei, identitatea dintre pârât şi sursa "M." s-a stabilit potrivit procesului-verbal de predare-primire al S.R.I. - C.N.S.A.S. din 24 octombrie 2005 privind Dosarul fond reţea nr. x Bihor care are ca titular pe M.D.I. Cu toate acestea, reclamantul nu a depus la dosar procesul-verbal de predare-primire menţionat.
A reţinut prima instanţă că din actele dosarului nu rezultă când şi în ce împrejurare pârâtul a fost de acord să colaboreze cu Securitatea şi când a luat numele conspirativ "M.", fiind depuse doar materialele informative furnizate de sursa "M.", toate acestea fiind semnate M.
Curtea de apel a considerat că reclamantul nu a făcut dovada că pârâtul a avut un angajament scris cu organele de securitate prin care s-a angajat în activităţile specifice, în calitate de colaborator al Securităţii, sau că a făcut obiectul unei activităţi de verificare şi recrutare.
2. Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
a) Motivele de recurs
În motivele de recurs s-a susţinut că dacă instanţa de fond constata existenţa unui dubiu cu privire la identitatea dintre pârât şi autorul notelor informative, ar fi trebuit ca, în virtutea rolului activ, dar şi a principiului aflării adevărului, să dispună verificarea de scripte, cu privire la notele informative existente la dosarul cauzei. Verificarea de scripte ar fi fost în măsură să înlăture orice dubiu.
S-a mai precizat că potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 nu este necesar a exista un angajament scris în sensul colaborării, ci doar furnizarea de informaţii prin care se denunţau atitudini sau activităţi potrivnice regimului comunist.
b) Analiza motivelor de recurs
Înalta Curte, din examinarea motivelor de recurs şi a sentinţei primei instanţe, prin raportare la prevederile legale cu incidenţă în cauză, constată că recursul este fondat, după cum se va explica în continuare.
Pârâtul funcţionează ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.
În baza O.U.G. nr. 24/2008 s-a formulat cererea de verificare pentru 1329 judecători şi magistraţi asistenţi şi 31 de procurori.
Reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a susţinut că pârâtul a furnizat 25 de note informative sub numele de "M.", depunând la dosar astfel de note informative (dosar fond).
Prima instanţă a considerat că în lipsa unui angajament de colaborare cu securitatea nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Într-adevăr la dosarul cauzei nu a fost depus un înscris (angajament) din care să rezulte că pârâtul şi-a asumat colaborarea cu organele de securitate.
Numai că pentru a se stabili calitatea de colaborator al securităţii, O.U.G. nr. 24/2008 nu impune existenţa unui angajament scris.
O.U.G. nr. 24/2008 este actul normativ prin care s-a instituit o modalitate de condamnare a regimului totalitar comunist, prin deconspirarea lucrătorilor de securitate şi a colaboratorilor acesteia, apreciată ca fiind una dintre componentele majore ale perpetuării regimului comunist ca societate totalitară.
În realizarea obiectivului propus prin actul normativ, legiuitorul a definit în art. 2 lit. b) noţiunea de colaborator al Securităţii.
Astfel, prin colaborator al Securităţii se înţelege orice persoană care, a furnizat informaţii, prin care se denunţau activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Din semnificaţia dată de legiuitor termenului de colaborator al Securităţii rezultă elementele care trebuie îndeplinite pentru a se constata această calitate.
Persoana trebuia să fi furnizat informaţii care au avut ca efect îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi prin care se denunţau activităţi sau atitudini.
Ca urmare instanţa trebuie să verifice dacă s-au furnizat informaţii de natura celor reglementate în art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Instanţa de fond trebuia să verifice dacă sursa "M." este una şi aceeaşi persoană cu pârâtul, dacă notele furnizate erau semnate de acesta.
Având în vedere, că potrivit art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte hotărăşte numai asupra aplicării corecte a legii la împrejurările de fapt ce au fost pe deplin stabilite. În cauză, situaţia de fapt nu a fost pe deplin lămurită, în sensul că nu s-a stabilit dacă informatorul "M." este una şi aceeaşi persoană cu pârâtul şi dacă notele erau semnate de acesta.
În consecinţă, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va admite, se va casa sentinţa cu trimitere pentru rejudecare, pentru a se verifica dacă notele furnizate au fost semnate de pârât şi dacă acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva Sentinţei civile nr. 6420 din 3 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 martie 2013.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 3580/2013. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 399/2013. Contencios. Suspendare executare act... → |
|---|
