ICCJ. Decizia nr. 4677/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4677/2013
Dosar nr. 1525/1/2012
Şedinţa publică de la 27 martie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 2 iunie 2011, Spitalul Orăşenesc "I.L." din Comăneşti a chemat în judecată Guvernul României şi Ministerul Sănătăţii, solicitând anularea prevederilor art. 1 şi 2 anexa 1, poziţia 11 şi anexa 2 poziţia 11 din H.G. nr. 345/2011, precum şi anularea anexei 1, poziţia 11 a raportului comisiei de selecţie emis de cel de-al doilea pârât.
La data de 6 iunie 2011, aceiaşi doi pârâţi au fost chemaţi în judecată pentru aceeaşi solicitare de anulare a dispoziţiilor sus-menţionate de către U.A.T. Comăneşti şi Consiliul Local Comăneşti, cele două cauze fiind conexate, prin încheierea din 14 iulie 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
În temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, reclamanţii au cerut şi suspendarea executării prevederilor contestate până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.
În motivarea acţiunilor conexe, reclamanţii au învederat că includerea spitalului din Comăneşti pe lista unităţilor sanitare propuse pentru a nu încheia contracte cu casele de asigurări sociale de sănătate constituie o măsură abuzivă, dispusă cu nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 32/2011 care au modificat dispoziţiile art. 245 din Legea nr. 95/2006. Prin Sentinţa nr. 6 din 19 ianuarie 2012, Curtea de Apel Bacău a respins ca nefondate acţiunile conexe.
Referitor la raportul comisiei de selecţie - anexă la H.G. nr. 345/2011-, instanţa de fond a reţinut că nu sunt întemeiate criticile privind nulitatea actului, motivat de nepublicarea ordinului de numire a comisiei şi de stabilire a criteriilor obiective de selecţie, acest înscris neavând caracter de act normativ de reglementare, pentru a-i fi aplicabile prevederile Legii nr. 24/2000.
Cât priveşte H.G. nr. 345/2001 care cuprinde în metodologia de selecţie şi criteriile în baza cărora s-a întocmit lista spitalelor care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, instanţa a constatat că dispoziţiile hotărârii sunt conforme prevederilor O.U.G. nr. 32/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii şi se referă exclusiv la anul 2011, neexistând motive de nelegalitate.
De menţionat că prin Sentinţa nr. 644 din 6 decembrie 2011, aceeaşi instanţă a dispus suspendarea executării prevederilor contestate din cele două acte administrative, până la soluţionarea irevocabilă a acţiunilor de anulare.
Această hotărâre a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 680 din 9 februarie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin care au fost respinse recursurile declarate de Guvernul României şi Ministerul Sănătăţii, instanţa de control judiciar având în vedere prevederile Sentinţei nr. 169 din 21 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bacău, de anulare parţială a dispoziţiilor din H.G. nr. 212/2011 referitoare la reorganizarea spitalului din Comăneşti în cămin pentru persoane vârstnice.
Împotriva sentinţei au declarat recurs atât Spitalul Orăşenesc "I.L." Comăneşti, cât şi U.A.T. Comăneşti şi Consiliul Local Comăneşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanţii au învederat că hotărârea de guvern este nelegală, întrucât Ordinul nr. 241/2011 care a stabilit criteriile de selecţie a unităţilor sanitare, preluate prin raportul ce constituie anexa 1 a H.G. nr. 345/2011, nu a fost publicat în M. Of., încălcându-se în acest mod atât dispoziţiile O.U.G. nr. 32/2011, cât şi prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi ale Legii nr. 24/2000 referitoare la normele de tehnică legislativă.
Reclamanţii au mai arătat că, deşi spitalul a fost transferat de la Ministerul Sănătăţii la Consiliul Local Comăneşti, nu au fost consultate autorităţile administraţiei publice locale.
O altă critică adusă sentinţei priveşte nereţinerea aplicării arbitrare a criteriilor de selecţie, pârâţii neluând în considerare existenţa în derulare a unor proiecte finanţate din fonduri europene, ce ar fi permis neincluderea unităţii sanitare pe lista celor ce nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate.
S-a învederat de asemenea, că prin măsura dispusă ar putea înceta activitatea spitalului, iar personalul medical ar fi disponibilizat, lipsa unui studiu de impact constituind un alt motiv de nelegalitate a hotărârii de guvern.
Un ultim motiv invocat în recursul unităţii sanitare se referă la neconcordanţa dintre prevederile raportului comisiei de selecţie aprobat prin H.G. nr. 345/2011 cu dispoziţiile Ordinului nr. 208/2011, prin care Ministerul Sănătăţii a aprobat numărul de 120 paturi pentru Spitalul "I.L." pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare servicii medicale în regim de spitalizare.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare.
De menţionat că în timpul judecăţii la instanţa de fond reclamanţii au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 32/2011 şi ale art. 245 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 555 din 24 mai 2012 a Curţii Constituţionale.
În considerentele deciziei instanţei constituţionale, obligatorii, s-a reţinut, referitor la critica privind încălcarea dreptului autorităţilor administraţiei publice locale de a decide asupra criteriilor de selecţie a spitalelor în vederea încheierii contractelor cu casele de asigurări de sănătate şi de a participa la această selecţie, că dispoziţiile legale contestate nu aduc atingere autonomiei administrative şi financiare a acestor instituţii, care nu sunt în drept să decidă asupra gestionării modului de cheltuire a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
H.G. nr. 345/2011 privind aprobarea pentru anul 2011 a Raportului comisiei de selecţie a unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate respectă prevederile art. 245 din Legea nr. 95/2006, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 32/2011, în executarea cărora a fost adoptată, potrivit cărora selectarea unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate se realizează de către o comisie de selecţie numită prin ordin al ministrului sănătăţii pe baza unor criterii obiective aprobate prin acelaşi ordin.
Acelaşi text de lege prevede în alin. (3) atribuţia comisiei de a prezenta raportul analizei efectuate şi lista respectivelor unităţi sanitare, act care se aprobă prin hotărâre de guvern.
Această reglementare legală a fost respectată, în baza Ordinului nr. 241/2011 stabilindu-se componenţa comisiei de selecţie şi criteriile de evaluare, iar raportul analizei efectuate fiind aprobat prin H.G. nr. 345/2011, criticile aduse de reclamanţi neavând astfel suport legal.
Curtea constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect că împrejurarea nepublicării ordinului emis de Ministerul Sănătăţii nu poate conduce la nulitatea raportului de selecţie, fiind un act administrativ individual, căruia nu-i sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 24/2000, cu menţiunea că prin cuprinderea în M. Of. în anexa H.G. nr. 345/2011 a devenit publică metodologia de selecţie a unităţilor sanitare.
Nici critica privind nerespectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 nu are temei legal, având în vedere caracterul de act normativ emis în situaţii de urgenţă a O.U.G. nr. 32/2011 care a stabilit imperativ ca în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei să fie adoptată pentru anul 2011 hotărârea de guvern prevăzută de art. 245 din Legea nr. 95/2006.
Astfel cum a reţinut Curtea Constituţională prin decizia emisă în cauză, autorităţile administrative publice locale nu au drept de administrare asupra contribuţiilor de asigurări de sănătate, gestionarea acestora fiind atributul caselor de asigurări sociale de sănătate.
De asemenea, termenul impus prin O.U.G. nr. 32/2011 nu permitea ca evaluarea să fie efectuată cu consultarea reprezentanţilor consiliilor judeţene sau locale ce exercită managementul unităţilor sanitare vizate, comisia numită prin ordin al ministrului sănătăţii realizând selecţia pe baza unor criterii tehnice, de strictă specialitate, urmărind asigurarea încadrării în fondurile alocate pentru finanţarea serviciilor medicale furnizate la nivelul unităţilor sanitare cu paturi.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Spitalul I.L. Comăneşti, U.A.T. Comăneşti şi Consiliul Local Comăneşti împotriva Sentinţei nr. 6 din 19 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2013.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 4676/2013. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 4681/2013. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
